Mai multe ONG-uri mustra Ministerul Justitiei

Alianta de ONG-uri Initiativa pentru o Justitie Curata (IJC) a criticat proiectul noului Cod penal adoptat de Ministerul Justitiei, pentru ca, in pofida criticilor formulate de Comisia Europeana la adresa pedepselor blande aplicate de instantele romanesti pentru astfel de fapte, limitele minima si maxima ale pedepselor urmeaza sa fie mult reduse. „Limitele de pedeapsa pentru luarea de mita scad, de la 3-12 ani in Codul actual, la 2-7 ani (pentru medici si profesori sunt reduse la jumatate) in proiect, iar pentru traficul de influenta si cumpararea de influenta scad de la 2-10 ani la 1-5 ani“, se arata intr-un comunicat al IJC. Ministerul Justitiei a justificat aceasta reducere chiar prin practica instantelor romanesti, care prefera sa dea pedepse minime, cel mai adesea cu suspendare, pentru faptele de coruptie, si ca noul act normativ prevede o sanctionare mai drastica a recidivei sau a pluralitatii de infractiuni.

IJC nu rezoneaza cu această argumentare, pe motiv că nu practica instanţelor trebuie să justifice asprimea pedepselor, ci invers. „Astfel, prin Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 2003, ratificată de România, se prevede doar gravitatea infracţiunilor de corupţie ca fiind criteriul de stabilire a pedepselor, nicidecum practica instanţelor“, consideră ONG-urile.

Ele nu critică scăderea plafonului maxim al acestor pedepse, care se înscrie în cuantumul mediu din UE, ci doar coborârea pragului minim al acestora. „Prin urmare, faptul că instanţele aplică pedepse mici în cazul infracţiunilor de corupţie impune o corectare a acestui aspect, nicidecum scăderea limitelor pedepselor legale. Este necesar ca legiuitorul să ridice limita minimă a pedepsei legale şi eventual să interzică aplicarea măsurilor de suspendare a executării pedepsei pentru acest gen de infracţiuni“, arată IJC. Secretarul de stat Alina Bica a mentionat pentru cotidianul că sursa de inspiratie a comisiei care a lucrat la proiectul de Cod penal a constituit-o legislaţia în domeniu din Germania, Franţa, Belgia şi Portugalia, unde nu ar exista pedepse mai mari de 8 ani pentru astfel de fapte, iar judecătorii din ţările respective au posibilitatea de a decide suspendarea executării pedepsei atunci când apreciază că gravitatea faptei este redusă.
„Nu avem însă o problemă în a face rectificările cuvenite în cazul în care societatea civilă va avea argumente convingătoare“, a spus doamna Bica.

Statistica privind cazurile si condamnarile penale:

In Bilanţul DNA  se arata ca din totalul de 97 condamnaţi definitiv în 2008 pentru fapte de corupţie, doar 28 au fost condamnaţi la închisoare cu executare, cu pedepse între 1 an şi 5 ani, şi într-un singur caz la 9 ani de închisoare. „Fa­ţă de un număr de 42 de inculpaţi s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei cuprinse între 6 luni şi 3 ani (într-un caz 3 luni, iar în două cazuri 2 luni), iar faţă de 26 inculpaţi, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pedepsele fiind cuprinse între 1 an şi 4 ani de închisoare“, se arată în documentul citat.