Institutii publice care apara drepturile omului in secret

0

In februarie 2016, APADOR-CH a dat in judecata Institutul Roman pentru Drepturile Omului pentru nerespectarea Legii 544/2001. Institutie publica infiintata in 1991, dar ramasa de atunci intr-un convenabil anonimat, IRDO este obligat azi de instanta sa-si faca publice rapoartele de activitate, bugetul si sa divulge numele persoanelor din conducere.

Pe site-ul IRDO informatiile sunt gratis, dar cam lipsesc.

APADOR-CH a derulat in 2014-2016 un proiect menit sa popularizeze institutiile publice platite de la buget ca sa apere drepturile omului in Romania. Pe langa Avocatul Poporului, o alta institutie cu acest obiect de activitate este Institutul Roman pentru Drepturile Omului (IRDO), infiintat de Parlament in 1991 si lasat de atunci sa functioneze discret, timp de 25 de ani, desigur in slujba drepturilor romanilor.

IRDO a functionat atat de discret incat atunci cand i-am pus intrebari firesti cum ar fi: ce face IRDO?, pe cine ajuta?, pe cati bani functioneaza si de cine e condus?, ne-a raspuns arogant si persiflant, cu formule demne de Radio Erevan: IRDO a cheltuit fix atatia bani cat a primit, a ajutat atatia oameni cat a trebuit, si-a publicat rapoartele de activitate intr-o revista obscura cu distributie necunoscuta si nu e treaba noastra cine il conduce, ca au si persoanele alea dreptul la protectia datelor personale, chiar daca sunt platite de la buget.

Nimic mai fals, a stabilit Tribunalul Bucuresti. Prin sentinta data acum cateva zile la procesul deschis de APADOR-CH in februarie 2016, Tribunalul a obligat IRDO sa raspunda la toate intrebarile primite de la APADOR-CH, admitand, pe buna dreptate, ca si IRDO, ca orice institutie publica, este obligata sa dea socoteala pentru banii pe care ii primeste de la buget si sa informeze cu adevarat publicul despre activitatile sale. Sentinta tribunalului nu este definitiva, ea poate fi atacata cu recurs. Asteptam asadar urmatoarea miscare a IRDO.

Pana atunci, insa, nu uitati ca oricine poate cere informatii de interes public, conform Legii 544/2001, iar daca nu le obtine poate sa dea in judecata institutia care refuza sa le ofere, asa cum am facut si noi.

Gasiti aici pasii de urmat in acest proces.

Cititi mai jos un extras din plangerea facuta la Tribunalul Bucuresti, la adresa IRDO, prin care aratam intrebarile pe care i le-am adresat IRDO si raspunsurile primite de la institutie. Nu putem sa nu ne intrebam, daca IRDO a raspuns atat de obraznic la intrebari firesti despre propria activitate, oare cum i-ar raspunde unui cetatean care i-ar bate la usa ca sa-l ajute sa-si apere drepturile?

Ce am intrebat noi

Prin scrisoarea nr. 1 din 11 ianuarie 2016, am adresat Institutului Roman pentru Drepturile Omului (IRDO) o cerere de informaţii, intemeiata pe Legea nr. 544/2001, prin care am solicitat comunicarea urmatoarelor informaţii de interes public:

1. Care au fost cheltuielile totale efectuate de IRDO in perioada 1992-2015, defalcate pe fiecare an si pe categorii de cheltuieli (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de capital); 2. Numarul de angajati IRDO precum si numarul de persoane cu care au fost incheiate sau se afla in curs de derulare (executare) contracte de colaborare profesionala (drepturi de autor, conventie civila) in anul 2015; 3. Organigrama IRDO, cu indicarea persoanelor din conducerea acestei institutii, precizand calificarea, vechimea in munca si experienta profesionala a persoanelor aflate la conducerea acestei institutii; 4. Sa ne trimiteti cel mai recent raport de activitate si sa ne indicati unde anume sunt postate rapoartele de activitate IRDO; 5. Tipul de servicii pe care le furnizeaza IRDO si numarul de persoane care au beneficiat de aceste servicii (defalcat pe tipul de servicii), indicate pe an, din anul 2010 la zi; 6. Va rugam sa indicati cate informari a organismelor publice, a organizatiilor neguvernamentale şi a cetatenilor cu privire la documentele, practicile şi uzanţele internaţionale in domeniul drepturilor omului a realizat IRDO, indicate pe an, din anul 2010 la zi, conform art. 3 (b) din legea de infiintare; 7. Va rugam sa indicati cate programe de formare pe tema drepturilor omului si pentru ce categorii de beneficiari, a organizat IRDO, conform art. 3 (c) din legea de infiintare, din anul 2010 la zi indicate pe an; 8. Va rugam sa indicati cate documentari a realizat IRDO la cererea comisiilor Parlamentului si pe ce teme, conform art. 3 (e) din legea de infiintare, din anul 2010 la zi indicate pe an. 9. Va rugam sa indicati cate sondaje de opinie publica si pe ce tema a realizat IRDO, conform art. 3 (h) din legea de infiintare, din anul 2010 la zi indicate pe an.

10. Va rugam sa indicati cate consultari cu organizatiile neguvernamentale din Romania si pe ce tema a realizat IRDO, conform art. 3 (h) din legea de infiintare , din anul 2010 la zi indicate pe an.

Ce ne-a raspuns IRDO

Prin adresa nr. 68/8.02.2016, IRDO a transmis un raspuns incomplet, ambiguu si evaziv, cu o tenta arogant-persiflanta, prin care, practic, s-a ocolit comunicarea informatiilor solicitate. Astfel:

1) La intrebarea nr. 1, IRDO a comunicat ca, in perioada 1992-2015, cheltuielile totale pe care le-a efectuat s-au incadrat in limitele bugetelor anuale stabilite prin lege.

Insa, intrebarea nr. 1 nu s-a referit la incadrarea sau nu in bugete a cheltuielilor, ci la cuantumul exact al acestor cheltuieli, defalcat pe anumite categorii.
In acest context, precizam ca IRDO este o entitate publica, supusa prevederilor Legii nr. 544. IRDO a fost infiinţat prin Legea nr. 9/1991, are personalitate juridica şi, potrivit acestei legi, este finanţat integral din bani publici.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 544/2001, IRDO are obligaţia sa comunice din oficiu (inclusiv prin publicarea in pagina de internet proprie) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil. De asemenea, potrivit art. 10 al. 1 din HG nr. 123/2002, informaţiile de interes public care se comunica din oficiu, vor fi prezentate intr-o forma accesibila şi concisa care sa faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea sau instituţia publica.

Astfel de informaţii nu sunt publicate pe pagina de internet a IRDO, iar la cererea de informaţii raspunsul a fost, cel puţin, evaziv şi arogant, fara indicarea locului in care IRDO a publicat aceste informaţii, pe care este obligat de lege sa le publice şi sa le comunice.

2) La intrebarea nr. 2, IRDO a raspuns ca nu sunt in curs contracte de colaborare profesionala remunerate. Dar, intrebarea ce i-a fost adresata nu se referea doar la contractele remunerate, ci la orice fel de contract de colaborare profesionala.

3) La intrebarea nr. 3, IRDO a refuzat sa comunice numele şi prenumele persoanelor din conducere, pe motiv sa sunt date personale; a invocat, in acest sens, şi o recenta decizie a instanţei supreme.

Refuzul IRDO este nelegal, intrucat, chiar Legea nr. 544/2001 prevede expres, in art. 5 al. 1 lit. c, ca exista obligaţia comunicarii din oficiu a numelui şi prenumelui persoanelor din conducere şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice. Iar Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor personale, prevede, in art.5 al. 2 lit. c, ca datele personale pot fi prelucrate (ceea ce include dezvaluirea, diseminarea etc) daca exista o obligaţie legala in acest sens a operatorului respectiv. Or, in cazul Legii nr. 544/2001, pentru entitaţile publice exista, fiind prevazuta expres, obligaţia legala de a face publice numele şi prenumele persoanelor din conducere.

In acest context, precizam ca, potrivit art. 5 din Legea nr. 9/1991, IRDO este condus de un consiliu general, cuprinzand reprezentanţi ai grupurilor parlamentare, membri ai Comisiei pentru drepturile omului şi cetaţeanului a Senatului şi Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minoritaţilor naţionale a Adunarii Deputaţilor, precum şi oameni de ştiinţa şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, desemnaţi de birourile permanente ale celor doua camere ale Parlamentului şi validaţi de acestea. Iar, pentru a asigura conducerea activitaţii curente a institutului, consiliul general desemneaza dintre membrii sai un comitet director, format din 7 persoane: parlamentari, oameni de ştiinţa, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi directorul executiv.

Pe site-ul IRDO, pe care trebui publicate informaţiile ce se comunica din oficiu, nu exista astfel de date. Iar din raspunsul IRDO la cererea de informaţii rezulta ca astfel de date, privind numele persoanelor din conducere, oricum nu vor fi accesibile publicului.

4) La intrebarea nr. 4, IRDO nu a comunicat cel mai recent raport de activitate, ci a raspuns evaziv, ca rapoartele de activitate sunt publicate pe site-ul institutului şi intr-o revista de specialitate.

De mentionat ca la data formularii acestei cereri, 22 februari 2016 pe site-ul IRDO, http://irdo.ro/sectiuni.php?subsectiuni_id=159, erau publicate doar partial rapoartele de activitate, din perioada 2002-2007, astfel cum rezulta si din screenshot-ul sectiunii “Rapoarte” de pe site-ul IRDO, realizat la data de 22 februarie 2016.

5) La intrebarea nr. 5, IRDO a raspuns, evaziv, ca tipurile de servicii pe care le furnizeaza sunt cele prevazute in Legea nr. 9/1991 şi in rapoartele de activitate. Nu a raspuns nimic, nici evaziv, cu privire la numarul de persoane care au beneficiat de aceste servicii.

6) La intrebarea nr. 6, IRDO a raspuns, evaziv şi persiflant, ca “Informaţiile in cauza au fost facute prin publicaţiile Institutului, mass-media, site-uri, conferinţe, simpozioane, seminarii, prelegeri.” Dar, intrebarea la care trebuia raspuns se refera la ceva mult mai precis, respectiv la numarul informarilor adresate unor categorii de destinatari, potrivit atribuţiilor pe care IRDO le are conform art. 3 lit. b din legea de infiintare.

7) La intrebarea nr. 7, IRDO a raspuns, evaziv şi persiflant, ca “Dintre numeroasele programe desfaşurate, conform legii, cele mai importante se regasesc evidenţiate in publicaţiile Institutului.” Dar, intrebarea la care trebuia raspuns se refera la ceva mult mai precis, respectiv la numarul programelor de formare pe tema drepturilor omului si la categoriile de beneficiari pentru fiecare dintre aceste programe, potrivit atribuţiilor pe care IRDO le are conform art. 3 lit. c din legea de infiintare.

8) La intrebarea nr. 8, IRDO a raspuns, evaziv şi persiflant, ca “De fiecare data cand i s-au solicitat, Institutul a realizat documentare la cererea Camerelor Parlamentului şi a unor organisme internaţionale s.a.” Dar, intrebarea la care trebuia raspuns se refera la ceva mult mai precis, respectiv la numarul documentarilor realizate de IRDO si pe ce teme, potrivit atribuţiilor pe care IRDO le are conform art. 3 lit. e din legea de infiintare.

9) La intrebarea nr. 9, IRDO a raspuns, evaziv şi persiflant, ca “Au fost realizate o serie de sondaje, pe diferite teme de actualitate din domeniul tuturor generaţiilor de drepturi ale omului.” Dar, intrebarea la care trebuia raspuns se refera la ceva mult mai precis, respectiv la numarul sondajelor de opinie publica realizate si la tema acestora, potrivit atribuţiilor pe care IRDO le are conform art. 3 lit. h din legea de infiintare.

10) La intrebarea nr. 10, IRDO a raspuns, evaziv şi persiflant, dupa cum urmeaza: “Consultanţele s-au desfaşurat pe temele cele mai actuale din domeniul drepturilor omului, in cadrul conferinţelor organizate de Institut sau cu participarea IRDO sau a unor manifestari ştiinţifice.” Dar, intrebarea la care trebuia raspuns se refera la ceva mult mai precis, respectiv la numarul consultarilor IRDO cu organizatiile neguvernamentale din Romania si temele fiecarei consultari, potrivit atribuţiilor pe care IRDO le are conform legii de infiintare. Legea se refera la “consultari” ale IRDO cu organizatiile neguvernamentale, iar nu la “consultanţa” sau “consultanţe”, termeni care au alt inţeles decat cel de “consultari”.