Facem Zoom pe lapte

0

Despre neregulile in promovarea substituentilor de lapte matern, s-a scris destul de putin pana acum. Stim ca mass-media are un rol important in formarea opiniilor si ca uneori, din diverse motive, acesta devine mai mult negativ decat pozitiv. Prin imagini, cuvinte si asocieri firmele producatoare de substituenti de lapte matern transmit mesajul ca acest tip de alimentatie este similar cu cel natural. Doar o parte dintre consumatori stiu care sunt consecintele cu care se confrunta un parinte in momentul in care isi hraneste copilul cu aceste produse.

Asociatia Hands Across Romania (AHAR) si Asociatia de Educatie Prenatala Romania (AEPR), sustinatori ai libertatii copilului de a fi alimentat corect si a parintilor de a alege o alimentatie sanatoasa pentru bebelusul lor, si au initiat in vara acestui an proiectul Zoom pe lapte. Si-au propus sa semnaleze neregulile in promovarea substituentilor de lapte, si au organizat un concurs pentru jurnalisti prin care acestia au fost invitati sa trimita toate stirile si reclamele care transmiteau mesaje de normalitate fata de acest timp de alimentatie.

Dupa incheierea proiectului, am stat de vorba cu Mihaela Sandu, despre promovarea substituentilor, consecintele consumului lor si ce au aflat prin concursul pe care l-au organizat. 

FDSC: Spune-ne te rog in cateva cuvinte, din ce motiv crezi ca e nevoie sa identificam neregulile in promovarea substituentilor de lapte matern?

MS: Avem nevoie sa identificam aceste nereguli pentru ca promovarea submineaza alaptarea in cateva moduri: imaginile frecvente, cuvintele, numele si asocierile cu anumite produse fac ca alimentatia artificiala sa para normala, sigura si echivalenta cu alaptarea.

Mai mult, daca un produs este usor accesibil, i se face publicitate si este frecvent promovat, atunci el va fi cumparat si folosit; daca o companie distribuie mostre gratuite, acestea vor fi folosite.

Este bine sa lasam dreptul femeii de a lua o decizie informata cu privire la hranirea copilului:

  • Alaptarea este un drept atât al copilului cât si al mamei si, in final, ea este cea care decide cum isi va hrani copilul.
  •  Daca femeile vor fi expuse doar promovarii comerciale si vor primi doar informaţii neadecvate despre hranirea copilului, ele nu vor putea lua decizii informate.

FDSC: Ati deschis subiectul neregulilor in promovare, unul destul de putin analizat la noi, mai ales in zona asta. Care este parerea voastra despre promovarea substituentilor de lapte matern in Romania?

MS: Nu noi am fost cei care l-am deschis pentru prima data. Este un subiect despre care s-a mai vorbit in Romania prin intermediul Reprezentantei UNICEF.

In Romania, promovarea substituentilor de lapte matern a depasit granitele unei simple informari. Specialistii in marketing ai producatorilor si distributorilor folosesc cele mai noi si agresive totodata, instrumente de manipulare atat a mamelor cat si a medicilor.

FDSC: Spune-ne te rog cateva cuvinte despre proiect. De unde a venit ideea lui?

MS: Scopul acestui proiect este crearea unui sistem viabil de facilitare a adoptarii PL-x nr. 734/2011 – Proiect de Lege privind reglementarea marketingului substituentilor de lapte matern si vizeaza elaborarea normelor metodologice pentru legislatia privind reglementarea marketingului substituentilor de lapte matern. Reprezentanta UNICEF in România a acordat asistenta tehnica in elaborarea proiectului de lege initiat de catre 46 de parlamentari.

Ideea acestui a proiect a plecat de la procentul foarte scazut al copiiilor alaptati si de la proiectul de lege depus spre adoptare, ca o solutie la schimbarea procentului. Stim ca la noi in tara nu este suficient sa ai o lege adoptata si ca este bine sa lucrezi in paralel si la normele de aplicare ale acesteia. Astfel ca din dorinta de a implementa cat mai repede legea, ne-am gandit sa avem gata si legislatia secundara pentru imediata interventie asupra starii de nutritie a copiiilor.

FDSC: Cum a raspuns presa la invitatia voastra? Spune-mi te rog mai multe despre aplicanti/participanti.

MS: Din pacate, presa a raspuns foarte greu. Subiectul este unul sensibil pentru trusturile media pentru ca au incasari din publicitatea la produsele care intra sub incidenta Codului International de Marketing al Substituentilor de Lapte Matern. Am avut doar doi aplicati si multe scuze telefonice din partea altor jurnalisti care si-ar fi dorit sa participle la concurs dar carora nu li s-a permis sa participe.

FDSC: Cum a fost relatia cu presa intr-un proiect de acest tip? Au fost interesati sa participe?

MS: Ce a tinut de publicarea materialelor de presa, colaborarea cu presa, ca intotdeauna, a fost foarte buna.

FDSC: Care au fost principalele nereguli pe care le-au identificat cei implicati in concurs?

MS: Alaturi de cei doi jurnalisti am lucrat impreuna cu un grup de mame, pe care le-am instruit inainte. Neregulilele identificate au fost:

Prin prisma analizei etichetarii produselor (reglementata de Ordinul comun al Ministrului Sanataţii si Familiei si al Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei si Padurilor nr. 387/251/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele cu destinaţie nutriţionala speciala si Directiva 2006/141/CE privind formulele de inceput si formulele de continuare ale preparatelor pentru sugari) au fost inregistrate urmatoarele incalcari:

  • Recomandari inadecvate vârstei: ceaiuri incepând cu prima saptamâna de viata, lapte sau cereale recoamandate copiilor sub 6 luni
  • Fotografii de copii pe cutii cu lapte formula destinate alimentatiei copiilor sub 1 an.
  • Afirmatiile despre superioritatea laptelui de mama este pozitionata in zone unde se citeste mai greu. Un rezumat al incalcarilor inregistrate se afla in tabelul atasat acestui document.

Prin prisma analizei mass media tiparite (reviste pentru femei si brosuri informative ale lanturilor farmaceutice) s-au constatat urmatoarele:

  • Un mare volum de reclame dedicat produselor care cad sub incidenta Codului, cu o frecventa mai mare a reclamelor la produsele producatorilor ce detin o cota mai mare de piata.
  • Prin aparitia in aceste reclame a unor fotografii ale cutiilor de produse practic incalcarile Codului prezentate mai sus apar si in mass media tiparita
  • La cele semnalate anterior se adauga promovarea unor oferte speciale cu reduceri de preturi, promotii si vânzari speciale. Un rezumat al incalcarilor inregistrate se afla in tabelul atasat acestui document.

Prin prisma analizei interviurilor cu mamele au reiesit urmatoarele aspecte:

  • Personalul medical, cu precadere din maternitati, face recomandari si distribuie esantioane sau mostre gratuite de lapte formula. Nu intotdeauna recomandarile au justificare medicala iar uneori recomandarea de lapte formula este prima solutie la o problema reala dar care se poate rezolva prin sustinerea si educarea mamei (lapte insuficient)
  • Exista si mame care ofera copiilor lor substituenti de lapte matern sub influenta reclamelor, a sfaturilor de la prietene sau a informatiilor culese de pe internet. Un rezumat al incalcarilor inregistrate se afla in tabelul atasat acestui document.

FDSC: Cateva impresii la sfarsit de proiect? Ceva ce v-a placut, ceva ce v-a deranjat, ceva ce veti mai repeta si ceva ce nu veti mai face niciodata.

MS: A fost un an foarte greu pe plan politic ceea ce a afectat foarte mult derularea proiectului. Am intampinat foarte multe bariere in comunicarea cu politicienii. Ma deranjeaza ca starea de nutritie a copilului nu este o prioritate in Romania, desi cifrele spun ca avem mari probleme.

Fiecare initiativa ce isi propune sa previna moartea copiilor este in primul rand umana. In Romania, in contextul scaderii natalitatii, ea este mai mult decat binevenita. In acelasi timp, in spatiul public din Romania, unde mass-media depinde de búgetele de publicitate ale companiilor producatoare de diverse produse, un proiect ca “Zoom pe lapte” este un pas catre contrabalansarea situatiei. Fara asemenea exemple de responsabilitate, s-ar ajunge probabil ca audientele sa fie considerate doar tinte ale campaniilor de promovare, iar mijloacele media doar vehicule prin care mesajele campaniilor sunt transmise.

Proiectul face parte din seria de initiative civice sprijinite de  Fondul pentru Inovare Civica, program finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe siadministrat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile. Mai multe detalii despre proiect pot si gasite aici.

Articol scris de Vera Ularu