Un vot avizat in alegerile parlamentare 2012 prin bilantul activitatii parlamentarilor in mandatul 2008-2012

0

Asociatia Institutul pentru Politici Publice (IPP) a derulat in perioada septembrie-octombrie 2012 proiectul „Un vot avizat in alegerile parlamentare 2012 prin bilantul activitatii parlamentarilor in mandatul 2008-2012, cu scopul de a contribui la cresterea nivelului de participare activa, dar si de informare, a electoratului in vederea alegerilor parlamentare 2012.

Pornind de la necesitatea de a furniza alegatorilor informatii veridice cu privire la activitatea parlamentarilor din mandatul 2008-2012, astfel incat acestia sa detina mijloacele necesare pentru a-i trage la raspundere, IPP a lansat „Rapoartele de monitorizare a activitatii parlamentare asupra mandatului 2008-2012”. In vederea elaborarii rapoartelor au fost analizate procesele verbale ale Birourilor Permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului, voturile nominale ale fiecarui deputat sau senator exprimate in plen, cheltuielile detaliate cu parlamentarii.

Raluca Mihai, Coordonator de Proiect in cadrul Institutului pentru Politici Publice a comentat rezultatele raportului.

stiriong.ro: Sunteti o organizatie ce monitorizeaza in mod perioadic activitatea parlamentara. Care credeti ca a fost principala provocare pentru parlamentarii din legislatura 2008-2012?

Raluca Mihai: Principala provocare pentru parlamentari in legislatura 2008 – 2012 a fost aceea de a raspunde unor serii de probleme aparute in contextul crizei economice – salarii, voturi de incredere pentru Guvern, toate acestea fiind urmarea unor conditii de trai austere.

Peste 75% dintre initiativele legislative din ultimii patru ani au apartinut Guvernului. In ce masura au avut parlamentarii capacitatea de a se implica concret in procesul legislativ, prin formularea de amendamente?

Parlamentarii se pot implica concret in procesul legislativ din punct de vedere procedural avand toate parghiile la indemana; problema este in ce masura sunt ei preocupati de anumite subiecte aflate in dezbatere respectiv se pot impune in fata conducerii partidului care activeaza intr-o mare masura in spatiul executiv, depunand amendamente la proiectele initiate de Guvern de unde reiese faptul ca parlamentarii s-ar opune nu Guvernului prin amendamentele initiate, cat mai degraba, conducerii partidului lor.

Care este modalitatea prin care parlamentarii pot controla activitatea Guvernului?

Parlamentul voteaza Guvernul si programul de guvernare, aproba bugetul de stat stabilind in ce directii se vor face anual investitii. De asemenea, individual parlamentarii au la dispozitie posibilitatea de a adresa intrebari/interpelari ministrilor precum si de a-i audia in comisiile de specialitate. In cele din urma, exista si posibilitatea inaintarii unei motiuni de cenzura.

Exista o dezbatere punctuala asupra initiativelor legislative sau se remarca o tendinta de legiferare fara a mai dezbate?

Avand in vedere ca initiativele legislative sunt generate de un guvern dominat de leadershipul partidelor care compun cercul majoritatii guvernamentale si ca detaliile proiectelor sunt dezbatute mai degraba in cadrul executivului, la Parlament initiativele se trimit mai degraba pentru a fi aprobate decat dezbatute.

In ciuda unei prezente de peste 60% a parlamentarilor la sedintele plenare, implicarea acestora in dezbateri a fost redusa. Care sunt motivele pentru care parlamentarii nu s-au implicat activ in cadrul dezbaterilor?

Asa cum am mentionat anterior, majoritatea legilor sunt concepute si finalizate in Guvern, parlamentarii sunt constienti ca nu vor avea o cauza de castig si mai mult, a devenit o practica actuala ca leadershipul partidelor sa le interzica parlamentarilor sa depuna amendamente.

Parlamentarii sustin in mod constant prelungirea termenelor pentru aviz. Este vorba despre o nevoie de dezbatere aprofundata a legilor sau este vorba si de o problema legata de lipsa de competenta tehnica a parlamentarilor, mai exact o lipsa de pregatire in raport cu comisia permanenta in care isi desfasoara activitatea?

Parlamentarii nu isi trateaza cu seriozitate activitatea lucru care se vede si din chiulul prelungit de la lucrarile in Parlament, indiferent ca vorbim de reuniunile din plen sau din comisiile specializate. Uneori activitatea in comisii se restrange in medie la 5-6 ore/saptamana. In cazul unor comisii cu activitate sporita nu exista timp fizic pentru dezbaterea proiectelor/initiativelor legislative. De aceea, se ajunge la prelungirea termenelor pentru aviz. Nu ar trebui insa sa se intample acest lucru, parlamentarii trebuie sa stea la Bucuresti mai mult, sa lucreze mai mult si mai riguros in Parlament, fara a-si ocupa timpul cu munca politica la partid sau la TV, astfel ca nu ar mai fi nevoie de amanarea unor activitati.

Cum au compensat parlamentarii lipsa de expertiza tehnica necesara pentru dezbaterea si amendarea initiativelor legislative?

Parlamentarii nu prea au compensat lipsa de expertiza tehnica, insa exista si unele cazuri in care parlamentarii au contactat ONG/uri, asociatii patronale, sindicate etc. cerandu-le acestora puncte de vedere spre a completa cunostintele legate de anumite initiative/propuneri legislative.

Care sunt efectele faptului ca un numar mare dintre parlamentari se afla la primul mandat? La ce sa ne asteptam?

In primul rand, faptul in sine ca exista un numar mare de parlamentari la primul mandat nu aduce nici avantaje dar nici dezavantaje semnificative. Problema in esenta este calitatea acestora, care din multe puncte de vedere, poate fi diferita de asteptarile noastre. Nu este o regula generala privind preferinta pentru parlamentari la primul mandat sau cu vechime in Parlament ci vorbim de o analiza caz cu caz. Dar ca tendinta generala calitatea profesionala si umana a noilor parlamentari este in degradare.

Asociatia Institutul pentru Politici Publice este o organizatie neguvernamentala infiintata in anul 2001 in baza OG 26/2000. IPP si-a construit credibilitatea si notorietatea dedicand o mare parte din activitatea sa curenta cresterii transparentei si responsabilizarii autoritatilor centrale si locale, militand astfel pentru cresterea calitatii proceselor de elaborare a politicilor publice in Romania. Institutul pentru Politici Publice desfasoara activitati de cercetare, advocacy dar si promovare in domenii precum: Parlament, Administratie publica locala, Drepturile omului, Transparenta administrativa si statul de drept, Sisteme si procese electorale etc.