Cine mai poate opri promulgarea Legii cartelelor pre pay

0

Sapte organizatii neguvernamentale au cerut azi Avocatului Poporului, precum si presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor sa uzeze de dreptul lor de a sesiza Curtea Constitutionala a Romaniei cu privire la neconstitutionalitatea legii privind inregistrarea utilizatorilor de cartele pre-pay si retele Wi-Fi.

Dupa ce legea a fost adoptata in procedura de urgenta de ambele camere ale Parlamentului, CCR ramane garantul respectarii drepturilor omului la viata privata. Sesizarea Curtii nu poate fi insa facuta inainte de promulgare (conform legii de functionare a acesteia – 47/1992), decat de urmatorii: Avocatul Poporului, presedintii Senatului si Camerei Deputatilor, Presedintele Romaniei sau un numar de 50 de deputati si 25 de senatori.

Daca legea nu va ajunge in analiza CCR inainte de promulgare, ultima sansa pentru ca legea sa nu intre in vigoare ar fi ca Presedintele Romaniei sa o trimita inapoi Parlamentului pentru reexaminare. Este putin probabil, insa, ca acesta sa o faca, intrucat legea in sine a este o initiativa discutata déjà in CSAT.

Stimate domnule Valeriu Zgonea, presedinte al Camerei Deputatilor,

Stimate domnule Calin Popescu Tariceanu, presedinte al Senatului,

Stimate domnule Victor Ciorbea, Avocat al Poporului

Organizatiile semnatare considera ca Legea privind modificarea si completarea OUG nr. 111/2001 privind comunicatiile electronice, adoptata ieri, 2 iulie, de Camera Deputatilor in procedura de urgenta, afecteaza grav dreptul la viata privata consfintit de Constitutie si va solicita sa sesizati Curtea Constitutionala cu privire la potentiale aspecte de neconstitutionalitate.

 Legea adoptata este neclara si are influente asupra mai multor domenii decat cartelele telefonice preplatite.  De exemplu:

 toti cetatenii care se conecteaza le sisteme WiFI gratuite sau nu vor trebui identificati;

toti cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie sa se inregistreze in termen de 12 luni de la data adoptarii legii, in caz contrar serviciul le este dezactivat;

inregistrarea utilizatorilor se face in conditii incerte, nu se stie cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

 Legea a fost initiata de Guvern in luna aprilie 2014, a fost aprobata rapid de Senatul Romaniei (in 2 iunie), si chiar mai rapid de Camera Deputatilor (2 iulie). Asta in ciuda protestelor venite din partea societatii civile, si chiar a furnizorilor de servicii de comunicatii electronice, care cereau dezbatere publica pe aceasta tema si mai ales renuntarea la o astfel de masura.

 Guvernul a adoptat aceasta initiativa– contestata de societatea civila – la numai o zi dupa ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidata Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind pastrarea datelor utilizatorilor de telefonie si internet – cunoscuta si ca “Directiva Big Brother” – pe motiv ca aceasta reprezinta o imixtiune deosebit de grava si disproportionata in drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor cu caracter personal.

 Organizatiile semnatare considera ca legea urmeaza acelasi caracter disproportionat al directivei recent invalidate de instanta europeana, intrucat, sub pretextul protejarii securitatii nationale, toti cetatenii sunt considerati suspecti si sunt supravegheati intr-un stil orwellian, specific unei societati totalitare.

 Semnatarii sunt indignati ca Guvernul si Parlamentul Romaniei continua sa ia decizii peste capul cetatenilor si intr-un total dispret fata de obligativitatea consultarii acestora in procesul legislativ. Proiectul NU a fost transmis societatii civile si industriei inainte de adoptarea de guvern si niciuna dintre comisiile Senatului NU a fost interesata de alte opinii. Comisiile Camerei Deputatilor, sesizate pe fond, doar au simulat dezbaterea publica si au adoptat proiectul la o zi dupa ce presedintele Comisiei pentru tehnologia informatiilor si comunicatii a afirmat public ca se asteapta amendamente si ca proiectul va mai fi dezbatut abia in sesiunea ordinara din toamna.

 In acest stil traditional de ne-dezbatere publica riscam sa intre in vigoare legi lacunare si care nu au practic niciun efect benefic serios, dar care aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

 Istoricul adoptarii acestui proiect ne arata adevarata fata a Romaniei digitale dorita de guvernanti: un spatiu virtual in care cetatenii sa dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicatie si in care datele sa fie accesibile direct si fara mandat tuturor serviciilor secrete si nesecrete.

 Trebuie precizat ca legea este a patra tentativa de a impune o astfel de reglementare in Romania in ultimii trei ani, toate fiind respinse pana acum in diverse stadii in Parlament. Amintim si ca peste 1500 de organizatii prestigioase si cetateni au semnat pana acum o petitie impotriva activitatilor de supraveghere in masa din Romania (http://coliberator.ro/petition/). 

Organizatiile semnatare va solicita sa actionati in spiritul mandatului dumneavoastra si sa va exercitati atributiile legale, sesizand Curtea Constituţionala cu privire la neconstituţionalitatea acestei legi, care afecteaza grav dreptul la respectarea vietii private, inainte de promulgarea ei.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avadani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Stefan Candea, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI)

Vasile Craciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundatia Ceata 

Sursa: www.apador.org