Harta clientelismului romanesc: alocarile de bani catre judete si primarii, 2004-2011

0

Nici amendarea Constitutiei, nici regionalizarea, nici o noua modificare a sistemului electoral nu vor schimba modul cum functioneaza statul roman. Problemele lui sunt in alta parte si trebuie rezolvate la sursa, nu prin paleative consumatoare de timp si energie politica. Municipalitatile, in special comunele, vor ramane falite si dependente de alocari clientelare, indiferent cate straturi de baroni sau voievozi locali punem deasupra lor ca sa filtreze fondurile. Atata vreme cat problema cruciala e clientelismul politic, asta trebuie sa discutam, iar nu reorganizari care sa schimbe forma si sa pastreze fondul.

Alocarea de fonduri publice pe criterii exclusiv politice este o practica mai veche in Romania postdecembrista, iar banii astfel alocati depasesc ordinul miliardelor de euro, insa prea putine forte civile ori politice au combatut fenomenul. Un raport lansat de grupul de reflectie Expert Forum, care ne arata dimensiunile si mai ales evolutia in timp a clientelismului, releva faptul ca alocarile bugetare discretionare au atins apogeul in anii de boom economic 2007-2008, cand la butoanele guvernarii se afla Cabinetul Tariceanu.

Raportul analizeaza care guverne, in ce perioade si pe ce instrumente de alocare financiara s-au comportat cel mai discretionar, cu ajutorul unui indice al clientelismului politic ce coreleza sumele alocate in timp cu afilierea partinica a administratiilor locale (judete si primarii). Un al doilea canal important pentru clientelismul politic in toata Europa de Est il reprezinta manipularea de resurse prin intermediul companiilor publice, indiferent sub ce nume apar ele (regii, intreprinderi de stat, etc). O sectiune a raportului discuta si aceasta tema.

Am avut un maxim de clientelism politic in anii 2007-2008, pe aproape toate instrumentele de transferuri pentru investitii existente. In acei ani era de trei ori mai probabil sa primesti fonduri daca erai primar din arcul puterii decat daca erai primar de opozitie. Maximul de clientelism a coincis cu perioada de crestere rapida a bugetelor publice inainte de criza. Concluzia este ca intr-un stat cu institutii slabe si traditie clientelara, un aflux masiv de fonduri in bugetele publice poate sa faca mai mult rau decat bine, in functie de cat de corect si eficient este gestionat surplusul“, arata autorii raportului.

Harta si raportul pot fi accesate AICI.