Punctul de vedere al Campaniei Politica Fara Bariere despre Proiectul de Lege privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente

0

Campania Politica fara Bariere apreciaza activitatea sustinuta a Comisiei pentru legile electorale si efortul de a adopta o serie de legi necesare reformei electorale in aceasta sesiune parlamentara. In ceea ce priveste proiectul de lege aflat in discutie, Politica fara Bariere remarca, totusi, ca o schimbare atat de importanta precum schimbarea sistemului electoral nu a facut deloc subiectul unor dezbateri publice, dincolo de discutiile dintre partidele parlamentare si institutiile publice afectate.

In privinta revenirii la sistemul proportional cu vot pe lista inchisa, PfB isi exprima dezamagirea pentru ca, pusi in fata constatarii efectelor negative ale sistemului introdus in 2008, membrii Comisiei au optat pentru revenirea la sistemul practicat anterior – care fusese abandonat dupa ce se i constatasera neajunsurile. Consideram ca ar fi fost de preferat un sistem proportional cu lista semi-deschisa (de genul celui propus de Centrul pentru Studiul Democratiei). Din pacate, variantele alternative nu au fost luate in considerare. Ar fi fost necesara o dezbatere publica mai ampla despre reprezentarea parlamentara si diversele alternative de sisteme electorale

In aceeasi ordine de idei, desi pragul alternativ reprezinta un element de progres, prin mentinerea pragului electoral de 5% (pe care il consideram excesiv) s-a ratat ocazia de a se da sanse de acces in Parlament pentru eventuale partide nou infiintate.

1. Prin articolele 42(2) si 51(3), participarea la vot a cetatenilor romani cu domiciliul in tara si resedinta in strainatate este conditionata de detinerea unui document care dovedeste resedinta, emis de autoritatile statului respectiv. In acest fel, votul este conditionat de satisfacerea cerintelor unui stat tert, cerinte care nu au relevanta din punctul de vedere al calitatii de cetatean roman si, implicit, al dreptului la vot.

2. Articolul 54 prevede ca toti competitorii electorali sa depuna liste de sustinatori cuprinzand cel putin 1% din numarul alegatorilor inscrisi in listele permanente. Salutam renuntarea la depozitul financiar solicitat in vechea lege pentru depunerea candidaturilor. Insa proportia de 1% este considerata de Comisia de la Venetia ca fiind maximul admisibil. In conditiile in care Legea partidelor face, practic, obligatorie participarea partidelor la alegerile parlamentare, apreciem ca impunerea numarului maxim de semnaturi nu e justificata. Amintim ca Politica fara Bariere a propus ca numarul semnaturilor de sustinere sa fie 0,5% din numarul celor inscrisi in listele permanente.

3. Exista o discriminare intre organizatiile care reprezinta acum in Parlament minoritatile nationale si alte organizatii ale acelorasi minoritati. Astfel:

● La constituirea BEC, grupul parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor desemneaza un membru (Art.11(3)); celelalte organizatii pot avea un membru doar in urma tragerii la sorti.

● Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Parlament pot depune candidaturi fara a fi necesara indeplinirea altor conditii, conform alineatului (2) al Art.56; celelalte organizatii ale acelorasi minoritati au nevoie, conform alineatului (4) al aceluiasi articol, de o lista de membri cuprinzand un numar de cel putin 15% din numarul total al cetatenilor care, la ultimul recensamant, s-au declarat ca apartinand minoritatii respective. Conditia este prohibitiva, in conditiile in care in numarul total al cetatenilor sunt inclusi minorii, iar unele minoritati au o mare dispersie teritoriala.

In plus, acestor organizatii li se cere statutul de utilitate publica, statut atribuit dupa criterii netransparente, de catre institutii ale statului conduse de persoane numite politic.

4. Noua norma de reprezentare (Art.5) este foarte putin redusa fata de cea de pana acum (73.000 fata de 70.000 la deputati; 168.000 fata de 160.000 la senatori), generand un Parlament cu 312+17 deputati si 136 senatori.

Structura circumscriptiilor face ca numarul locuitorilor raportat la cel al mandatelor sa varieze mult de la un judet la altul. Formula de aplicare (minim 2 senatori si 4 deputati in fiecare circumscriptie) accentueaza acest dezechilibru (ajugandu-se la intre 202.716 si 114.660 locuitori la un senator; intre 79.845 si 57.330 locuitori la un deputat). Aceste variatii afecteaza principiul egalitatii votului (Art.62(1) al Constitutiei) si pun in discutie proportionalitatea reprezentarii.

5. La constituirea Biroului Electoral Central, a birourilor electorale de circumscriptie si a birourilor electorale ale sectiilor de votare, partidele parlamentare sunt favorizate fata de celelalte partide, prin faptul ca au locuri asigurate, in timp ce restul partidelor sunt reprezentate prin tragere la sorti. Mai mult, candidatii independenti nu au dreptul de a fi reprezentati in birourile electorale si nu pot desemna nici delegati in sectiile de votare. Consideram ca reprezentarea partidelor in birourile electorale ar trebui facuta astfel:

● in Biroul Electoral Central, singurul criteriu de diferentiere ar trebui sa fie numarul listelor depuse;

● in birourile electorale de circumscriptie ar trebui sa se traga la sorti dintre toti competitorii electorali (inclusiv candidatii independenti);

● in birourile electorale ale sectiilor de votare, partidele ar trebui reprezentate prin rotatie (fiecare sa aiba reprezentanti intr-un numar egal de sectii).

6. La Articolele 42 (2) si 51(3) se specifica obligativitatea ca cetatenii romani cu resedinta in strainatate sa prezinte o copie a documentului care dovedeste resedinta, eliberat de autoritatile straine. Se stie ca multi dintre cei aflati la munca in strainatate nu dispun de asemenea acte si ca nu-s usor de obtinut. Exercitarea unui drept care rezulta din calitatea de cetatean roman n-ar trebui conditionata de existenta unei anumite relatii cu un alt stat.

In conditiile in care cetateanul inscris in Registrul electoral din strainatate este sters din lista permanenta din localitatea de domiciliu, posibilitatea de vot dublu este exclusa.

7. In Articolul 89 ar trebui specificat ca sedintele Biroului Electoral Central si ale birourilor electorale de circumscriptie sunt publice, iar observatorii acreditati au dreptul sa asiste la lucrarile acestor birouri.

8. Articolele 92 si 93 fac distinctia intre “vot nul” si “vot alb”, insa semnificatia distinctiei nu este explicitata. Consideram ca votul alb ar trebui sa dea posibilitatea de exprimare cetatenilor care doresc sa participe la vot, dar considera ca niciunul din partidele (candidatii) inscrise nu este demn de votul lor. Acest lucru ar trebui explicitat in lege, iar pentru exprimarea sa ar trebui sa existe, la sfarsitul buletinului de vot, fie un patrulater alb, fie unul in care sa fie inscrisa mentiunea “Niciunul dintre acestia”. In formatul propus in lege, buletinele de vot pot fi usor fraudate

9. Conform Art.98(t), se sanctioneaza “continuarea propagandei electorale dupa incheierea acesteia, precum si sfatuirea, in ziua votarii, a alegatorilor la sediul sectiilor de votare sa voteze sau sa nu voteze un anumit partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinand unei minoritati nationale sau un candidat independent”.

Nu este clar daca sfatuirea alegatorilor sa mearga la vot, dupa incheierea campaniei, este sau nu campanie electorala. Am dori sa se specifice in mod explicit daca indemnul de participare la vot se incadreaza sau nu in actiunile de campanie.

10. Acreditarile observatorilor ar trebui sa fie valabile pentru intreg procesul electoral, si pentru alte proceduri decat cele din ziua alegerilor, cum ar fi tragerea la sorti a membrilor birourilor electorale.

Le amintim parlamentarilor din Comisia comuna pentru legile electorale ca lipsa de transparenta si absenta dezbaterilor „la cestiune,” vorba lui Caragiale, au avut deja trei efecte nedorite in aceasta primavara, cand proiectul legii privind finantarea partidelor a fost trimis de Presedinte pentru reexaminare in Parlament, cand proiectul legii privind alegerile locale a fost retrimis de plenul Camerei Deputatilor in Comisia comuna, pentru recorelarea unor prevederi, respectiv cand proiectul legii partidelor a fost adoptat cu posibile deficiente constitutionale. Din perspectiva unor neajunsuri similare, evidentiate in cele 10 puncte de mai sus, facem apel la membrii Comisiei comune sa ia in considerare si sa chibzuiasca atent in privinta tuturor prevederilor incriminate mai sus, respectiv asupra corelarilor cu celelalte legi abia adoptate in aceasta primavara. Reamintim ca termenul constitutional pentru adoptarea proiectului de lege privind alegerile parlamentare este cu un an inainte de data alegerilor, asa incat e preferabil sa avem un proiect bun, dezbatut transparent cu toate partile interesate, chiar daca adoptat in octombrie, decat un proiect grabit, adoptat pe repede inainte, intr-o procedura opaca, in iunie.