Raport SAR: Mediul privat a intrecut autoritatile locale la fraudarea fondurilor europene

0

Folosirea de documente false sau inexacte este strategia cea mai utilizata de obtinere frauduloasa a fondurilor europene, potrivit unei analize realizate de Societatea Academica din Romania pe baza deciziilor definitive de condamnare in dosarele cu fonduri europene instrumentate de DNA. Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, mentionat in proportie de 46.59% in deciziile de condamnare, iar  cel mai des mentionat actor este mediul privat (asociati, administratori, actionari, directori executivi sau administrativi, manageri sau angajati ai unor companii private) cu o proportie de 57.20% din total.

Analiza a urmarit sa identifice tacticile de fraudare, cel mai afectat program european ti  tipologia actorilor implicati in obtinerea frauduloasa a fondurilor europene. SAR subliniaza. ca aceasta analiza nu este exhaustiva in ceea ce privette tacticile de fraudare, intrucat retine doar ceea ce a putut fi probat de catre procurorii DNA in cadrul proceselor in care au fost pronuntate condamnari definitive.

Scopul crearii acestei baze de date a fost, in primul rand, identificarea celor mai frecvente tactici de fraudare a fondurilor europene indicate de catre DNA ti probate in urma proceselor penale. Avand in vedere multitudinea acestora, tacticile au fost grupate – pe baza similitudinilor acuzelor – in 14 categorii majore pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situatiei.

Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, impreuna cu variatiile acesteia (complicitate, tentativa, instigare, participatie improprie la folosirea de documente/declaratii false ti forma sa continuata, precum ti fals in declaratii), reprezinta 46.21%dintre cazuri.  Pe locul doi se afla tactica fals in inscrisuri (sub semnatura privata, instigare, fals material in inscrisuri oficiale ti forma sa continuata) cu 21.59%. Schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute (10.61%) ti intelaciunea (6.82%) se afla pe urmatoarele locuri.

De departe cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, ce a fost mentionat in proportie de 46.59%. Obiectivele acestui instrument erau intarirea capacitatii administratiilor ti institutiilor publice in vederea aderarii, inlesnirea transpunerii acquis-ului comunitar ti promovarea coeziunii economice ti sociale.

Urmatorul este tot un fond de pre-aderare axat pe domeniul agriculturii ti dezvoltarii rurale: SAPARD cu 17.42%. Pe locul trei se afla doua fonduri destinate exclusiv agriculturii (acestea fiind mentionate impreuna in deciziile penale) ce constituie instrumentul financiar unic al Politicii Agricole Comune (PAC), anume Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) ti Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionala (FEADR) cu 12.12% din total. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Agentia SAPARD a fost reorganizata in Agentia pentru Dezvoltare Rurala ti Pescuit (APDRP). Aceasta asigura implementarea tehnica ti financiara a FEADR.

Fondul FEGA, destinat sustinerii pietelor agricole, a fost mentionat separat in 10.61% dintre cazuri. Acesta este gestionat in Romania de catre Agentia de Plati ti Interventie pentru Agricultura (APIA).

Mediul privat mai implicat in fraude decat autoritatile locale

De departe cel mai des mentionat actor este mediul privat (asociati, administratori, actionari, directori executivi sau administrativi, manageri sau angajati ai unor companii private) cu o proportie de 57.20% din total. Acesta este urmat de autoritati publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali ti functionari publici) ce insumeaza 26.52%. Organizatiile non-guvernamentale (8.71%) ti persoanele “fara calitate speciala”, majoritatea fermieri, (7.58%) intregesc topul.

2003, anul de varf in fraudele pe fonduri europene

De asemenea, analiza arata ti anii in care s-au inregistrat cele mai multe tactici de fraudare. Deciziile penale incep din anul 2010 ti se termina in luna martie 2013, dar anul cel mai indepartat al inceperii fraudei, ata cum este relatat in trimiterea in judecata a DNA, este 2001. Practic, in ultima perioada s-au inchis unele dintre cazurile penale referitoare la fraudarea fondurilor de pre-aderare.

Cele mai frecvente ilegalitati (54.92%) au durat 1 an, fiind urmate de cele de 2 ani (34.85%) ti de 3 ani (9.47%).

Mai multe detalii pe romaniacurata.ro.

follow_stiriong-2533925