O treime din proiectele pe fonduri structurale au erori a caror solutionare poate dura si ani

0

2011-01-21 15:26:16

Discursului dur al eurodeputatilor care pledeaza pentru reconfigurarea dramatica a finantarilor europene dupa 2013 in detrimentul statelor cu nevoi uriase, cum este Romania, Comisia Europeana raspunde prin incercarea demontarii mitului fraudarii fondurilor.

Odata cu reinceperea activitatii Parlamentului European, a fost reluata ofensiva eurodeputatilor ce promoveaza activ regandirea bugetarii asistentei financiare comunitare destinate statelor membre, precum si eficientizarea activitatii unor institutii europene cheie in controlul cheltuirii banilor publici, cum este Oficiul Euro­pean de Lupta Antifrauda. Argumentand prin necesitatea economisirii resurselor financiare ale blocului comunitar, liberalii europeni, spre exemplu, pledeaza, nu fara sorti de izbanda, pentru reducerea fondurilor Politicii Agricole Comune, in paralel cu diminuarea alocarilor destinate unor institutii/organisme, sau chiar desfiintarea altora. Aceasta pozitie este activ si puternic sustinuta de guvernele unor vechi state membre ce contribuie major la bugetul comunitar, de poli­ticieni nationali si de un numar in crestere de cetateni europeni, al caror egoism nationalist este potentat de inrautatirea conditiilor economice si sociale.

De eficienta protejarii intereselor finan­ciare ale Uniunii Europene  sunt responsabile atat institutiile comunitare cu atributii in domeniu, cat si statele membre. Criticii mecanismului actual de control, precum si ai activitatii celor doua parti implicate semnaleaza faptul ca o treime din cele doua milioane de proiecte finantate din fonduri structurale, aflate in derulare in UE27, sunt afectate de erori. Este vorba doar de cele verificate prin sondaj, pentru ca, practic, este imposibil ca toate finantarile sa fie monitorizate indea­proa­pe. Din aceste „erori” sau nereguli, va­loarea totala a fraudelor dovedite pe segmentul fonduri structurale a fost, in 2009, de peste 100 de milioane de euro (da­tele pentru 2010 nu au fost facute publice deocamdata). Este doar o foarte mica parte din prejudiciul suspectat care ar fi fost adus intereselor financiare ale cetatenilor euro­peni. Acuzele criticilor actualului sistem de finantare a politicilor europene si control al cheltuirii banilor se indreapta catre Oficiul European de Lupta Antif­ra­uda (OLAF), organism infiintat cu 12 ani in urma, caruia i se imputa lentoarea pro­cedurilor, lipsa de rezultate si, in general, „figuratia” facuta pe frontul luptei anti­frauda. In sprijinul acestei pozitii este in­vocat in primul rand numarul extrem de scazut de investigatii pe fonduri struc­turale (20 in 2009), comparativ cu sumele rulate la nivel comunitar. Privitor la cazurile aflate in curs de investigare, acestea sunt tergiversate ani intregi: 66% din dosarele de frauda aflate pe masa OLAF ajung si la noua luni de asteptare, iar aproximativ 100 au o vechime de peste doi ani.

Unde se afla Romania si Departa­mentul de Lupta Antifrauda – omologul OLAF – in aceasta problema? Datele oficiale sunt extrem de sumare, organismul are un site de internet neactualizat din vara lui 2010, care se deschide cu aprecierile din 2007 ale directorului OLAF, Hans – Hermann Brünner, la adresa activitatii roma­nilor, director decedat de ceva vreme. Cat despre activitatea OLAF, cel mai recent raport din care opinia publica si expertii pot afla cum luptam si cu ce rezultate pen­tru ca banii europeni sa nu finanteze afa­ceri private fara valoare pentru societate dateaza din 2008!

Nu este deci surprinzatoare ingrijo­rarea comisarului european pentru Impo­zitare si Uniune Vamala, Algirdas Šemeta, care, in cursul vizitei recente in Romania, declara ca „(…) suntem in continuare ingri­jorati de problema privind lupta impo­triva fraudei”.

Tuturor suspiciunilor si acuzelor mai sus prezentate, Comisia Europeana le ras­punde printr-o campanie menita sa imbunatateasca imaginea sifonata a partenerilor (guverne si institutii UE) care au ca misiune supravegherea derularii finantarilor. Sub sloganul demontarii miturilor fraudarii, CE sustine ca afirmatii de genul „Auditorii spun ca in cheltuielile UE se intalnesc fraude la tot pasul” sau „Auditorii spun ca se pierd miliarde, iar contabilitatea UE este un dezastru” sunt nerealiste si ca nenumaratele proiecte relevante realizate din fondurile europene atesta ca deturnarea de bani este un fenomen minor, nu o regula.  

Sursa: financiarul.com