Societatea Academica din Romania si partenerii sai din proiectul care poarta titlul  „Dezvoltarea capacitatii de monitorizare a bunei guvernari prin Alianta pentru o Romanie Curata", respectiv Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociatia Salvati Bucurestiul, Asociatia Pro.Do.Mo precum si Vellenes Fellesorganisasjon din Norvegia - isi propun sa abordeze buna guvernare, anticoruptia si transparenta prin monitorizarea, elaborarea de analize, rapoarte de evaluare si actionarea in justitie a institutiilor publice in situatiile in care se va considera necesar. Un alt obiectiv principal este sa contribuim la asigurarea accesului cetatenilor la informare publica obiectiva prin promovarea jurnalismului de calitate si a standardelor de etica, standarde care sa devina un model de buna practica si pentru cetatenii care doresc sa se implice prin sesizarile lor publice.

Pornim de la lipsa de transparenta accentuata a institutiilor statului de care acestea se prevaleaza cu consecventa, cu consecinte grave asupra: gradului de furnizare a raspunsurilor la solicitarile de informatii de interes public ale cetatenilor si deci a receptivitatii autoritatilor publice fata de cetateni; situatiilor de conflict de interese; profitului necuvenit obtinut de reprezentanti ai autoritatilor publice; favoritismului; cheltuielilor discretionare.

Referitor la receptivitatea autoritatilor statului fata de cetateni, colegul nostru din proiect, Harald Koht, expert in guvernare locala din partea Vellenes Fellesorganisasjon - Norvegia, asigura coordonarea schimbului de bune practici intre Norvegia si Romania. Koht coordoneaza elaborarea studiilor despre buna guvernare si ne va oferi in cadrul proiectului exemple de bune practici din tarile finantatoare ale Fondului ONG. Astazi va prezentam cel mai recent studiu al sau care poarta titlul "Norvegia stabileste noi arene de intalnire pentru Guvernare Deschisa". Este extrem de interesant pentru ca ofera perspectiva unei tari democratice cu experienta in comunicarea societatii civile cu autoritatile statului si, in acelasi timp, puteti remarca atentia deosebita care este acordata de societatea civila care nu vrea sa-si piarda privilegiul contributiei la elaborarea politicilor publice si urmareste cu multa atentie aceasta tema. Este de remarcat pasul experimental facut de Norvegia catre realizarea viziunii cetateanului responsabil de guvernare. Va prezentam mai jos, integral, cu multumiri adresate monitorului ARC Claudia Fratila din Cluj pentru traducerea si adaptarea acestui text, articolul expertului Harald Koht.

Norvegia si Guvernarea Deschisa

"Municipalitatile norvegiene folosesc  in tot mai mare masura mijloace netraditionale de comunicare cu cetatenii. Incepand din anii 1960, normele care reglementeaza administratia publica au impus institutiilor publice sa realizeze consultari scrise cu privire la probleme de politici publice si planificare. Recent, municipalitatile au stabilit noi arene pentru intalniri cu cetatenii in scopul schimbului reciproc de opinii  inainte de luarea oficiala a deciziilor. Un studiu recent arata ca grupurile de cetateni au imbratisat cu inflacarare aceste noi oportunitati pentru influentarea politicilor publice.

Incepand cu secolul al 19-lea, asociatiile de proximitate norvegiene au lucrat indeaproape cu municipalitatile pentru a oferi iluminat stradal, locuri de joaca si alte facilitati publice. Odata cu cresterea urbanizarii, atentia lor s-a concentrat inspre probleme de siguranta a traficului, parcuri si preocupari mai largi de mediu. Intr-o populatie totala de 5 milioane de locuitori, exista in prezent aproximativ 8.000 de asociatii de cartier locale.

O relatie stransa

Potrivit unui sondaj realizat de Federatia Norvegiana de Vecinatate si publicat de catre Oslo and Akershus University College in 2013, un procent de 62% dintr-un esantion de 871 de asociatii de proximitate au raportat ca au realizat unul sau mai multe proiecte in colaborare cu municipalitatea. Cele mai multe proiecte comune au vizat construirea de locuri de joaca (63%), curatarea strazilor (59%), de siguranta a traficului (57%) si parcuri (52%). In mare parte, asociatiile de proximitate sustin ca sunt initiatorii acestor proiecte comune, mai degraba decat municipalitatile.

Privind la activitatile de planificare municipale, imaginea pare oarecum diferita, mai ales in ceea ce priveste planificarea la scara larga si pe termen lung. In acest caz, municipalitatea solicita, de obicei, participarea cetatenilor intr-un stadiu incipient al procesului de planificare. In unele zone mai specifice, cum ar fi planificarea traficului, grupurile de interese se considera ca fiind actorii principali ai discutiilor si criticilor. Cu toate acestea, participarea efectiva variaza considerabil. In timp ce un procent de 70% dintre asociatiile de proximitate se va implica in planificarea traficului, doar 25% vor lua in dezbatere probleme legate de poluarea mediului.

Un numitor comun

Caile unidimensionale traditionale de influentare a politicilor publice sunt departe de a fi disparut. Mai mult de 60% dintre toate asociatiile de cartier continua sa-si prezinte opiniile in scris asupra problemelor publice intr-un an dat. In plus, ele participa, de asemenea, intr-o mare varietate de arene publice caracterizate prin deliberare interactiva.

Aparitia unora dintre aceste arene, cum ar fi consultarile orale, pot fi atribuite modificarilor intervenite in normele de planificare urbana, dar altminteri municipalitatile au libertatea de a initia si a experimenta cu un numar de metode alternative de participare cetateneasca. In acest sens, legislatia nationala urmeaza tendintele, mai degraba decat sa puna in discutie reforme.

Intalniri de  scurta  durata, cu discutii deschise, de obicei numite "intaniri deschise  de o jumatate de ora", inainte de sedinte  oficiale ale consiliilor locale s-au dovedit deosebit de populare in randul grupurilor de interese, dar, de asemenea, si in randul persoanelor avand diverse  plangeri. Cu toate acestea, unele consilii locale mentin traditia de a primi delegatii de cetateni sau grupuri de lobby, care, de obicei, se limiteaza la aprezenta o scurta opinie declarativa cu privire la o anumita problema curenta. Prin contrast, intanirile deschise  de o jumatate de ora  incep cu o dezbatere publica, pluralista,  in care exista libera circulatie a argumentelor si contra-argumentelor si posibilitatea de construire a consensului.

Reprezentarea intereselor de grup in comitete si consilii reprezinta o traditie stabilita in multe localitati. In ultimii ani, au existat miscari puternice impotriva amestecului dintre membrii alesi/votati si membrii nealesi, astfel incat sa nu submineze puterea si responsabilitatile canalului electoral. Din moment ce toate municipalitatile trebuie sa aiba consilii pentru seniori, membrii lor sunt, in practica, recrutati de organizatii OAP.

Dupa cum se poate observa din figura 1, asociatiile de cartier folosesc in mod limitat retelele electronice pentru a comunica cu administratia locala. Putine municipalitati au stabilit forumuri pentru dezbateri publice pe site-urile lor.

De la participare la putere

Ancheta mentionata nu ia in considerare aparitia unor initiative cetatenesti care ofera grupurilor de interese, fie organizate, fie ad-hoc puterea de a obliga consiliile locale sa adopte o anumita problema de interes pentru petitionari. Un raport din 2010 de la Institutul Norvegian pentru Cercetare Urbana si Regionala (NIBR) arata ca acest nou instrument este abia cunoscut si foarte putin utilizata. Chiar mai rau, raportul documenteaza ca initiativele cetatenesti sunt in mare parte ignorate de catre administratia locala, atat la nivel administrativ cat si la nivel politic.

Esecul initiativei cetatenesti locale conduce la cateva intrebari importante nerezolvate in ceea ce priveste participarea cetatenilor. Intr-un articol din 2005 din Public Administration Review , Lisa B. Bingham, Tina Nabatchi si Rosemary O'Leary au provocat cititorii sa studieze practicile legate de participarea cetatenilor la guvernare. Cazul norvegian arata ca evolutia noilor arene participative poate sa fi pavat calea pentru o guvernare mai deschisa, dar s-a dovedit a fi dificil de  determinat daca aceasta activitate a avut vreun efect asupra deciziilor reale. In timp ce oficialilor publici li se pare usor sa considere procesul politicilor publice ca o serie de etape distincte de la initiativa la implementare, cetatenii rareori considera acest proces la fel de clar. De cele mai multe ori, interesul cetateanului este trezit tocmai in momentul in care procesul decizional a devenit ireversibil.

In 2002, intr-un articol din Public Administration Review, Eran Vigod a imaginat un viitor cu cetateanul la conducere si oficialii guvernamentali ca subiecte. In 2014, Norvegia celebreaza bicentenarul constitutiei sale, a doua cea mai veche din lume. Istoria sa reprezinta o extindere graduala a drepturilor democratice. Ca parte a celebrarii, Constitutia a fost revizuita complet pentru a include mai multe articole noi, printre care libertatea de a constitui si adera la organizatii. In acest fel, Norvegia a facut un alt pas experimental catre realizarea viziunii cetateanului responsabil de guvernare".

Cine este autorul: Membru al ASPA (American Society of Public Administration), Harald Koht, Ph.D. are 40 de ani de experienta in lucrul pentru guvern in Norvegia. Timp de 10 ani, a lucrat ca specialist OD pentru guvernarea de stat si locala.  In  ultimii 30 de ani, el a predat cursul de management executiv si administratie publica de la Oslo and Akershus University College of Applied Sciences. El a predat, de asemenea, cursul de administratie publica si politica la Universitatea din Letonia pentru mai mult de 10 ani si a fost conferentiar invitat la universitati dinGermania, Lituania si Statele Unite ale Americii.

Koht a primit titlul de doctor in administratia publica de la Universitatea Americana si are mai multe studii si analize cu privire la serviciile pentru copii si varstnici, guvernarea locala  si comisiile de ancheta guvernamentale in Statele Unite si Norvegia. Este fost presedinte al Norwegian Political Science Association si fost membru al Consiliului Local din Oslo.

Opiniile exprimate sunt cele ale autorului si nu reflecta in mod obligatoriu pozitia/opiniile  ASPA ca organizatie.

***

Iata deci cum lucreaza Norvegia pentru realizarea viziunii cetateanului responsabil de guvernare. Noi, romanii, cum lucram? Sau, mai precis, ce ne opreste sa militam pentru aceasta si sa ne exprimam atat de deschis opiniile?

Sursa: Romaniacurata.ro