IPP prezinta bilantul primei sesiuni parlamentare din acest mandat (februarie – iunie 2013)

0

Continuand seria de analize asupra activitatii parlamentarilor, initiata in 2007, Institutul pentru Politici Publice (IPP) da publicitatii cel de al 13-lea bilant al primei sesiuni parlamentare din mandatul 2012-2016. Guvernul a stabilit si in cadrul acestei sesiuni din acest mandat agenda Parlamentului prin numarul de initiative legislative inregistrate si dezbatute. La finalul sesiunii parlamentare februarie – iunie 2013, 220 proiecte de lege aflate in dezbatere in Parlamentul Romaniei au devenit legi. Dintre acestea peste 130 sunt numai modificari si/sau completari ale Ordonantelor de Urgenta sau ale Ordonantelor simple. Mai mult, 11% din totalul proiectelor ce au devenit Lege apartin parlamentarilor restul de 89% (195 de proiecte de lege) sunt initiative ale Guvernului Romaniei.

Chiar daca numarul de initiative depuse de parlamentari este in medie cu 50% mai mare decat  cele depuse de catre Guvern, este ingrijorator faptul ca, de exemplu, la nivelul anului 2013 doar 11% dintre toate proiectele dezbatute si devenite Legi au ca si initiatori parlamentarii. Totodata, constatam ca numarul proiectelor de lege depuse in Parlamentul Romaniei este mai mic cu 44% fata de perioada similara a mandatului 2009 – 2012.

In sesiunea incheiata (februarie – iunie 2013), s-au tinut 38 de sedinte de plen la Camera si 37 la Senat si 12 sedinte de plen reunit (ca zile efective calendaristice cele doua Camere au lucrat putin peste 1 luna din 5!!!), fiind una dintre sesiunile cu cea mai scazuta activitate in plen din Parlament. Remarcam insa ca cea mai lunga sedinta de plen reunit din aceasta sesiune este cea din 6 februarie 2013 care a durat peste 15 ore si 30 de minute, fiind sedinta in care s-a votat bugetul pe 2013. Din aceasta perspectiva, coroborat cu suspendarea accesului la voturile nominale ale senatorilor sub motivul imposibilitatii adaptarii sistemului electronic de vot la numarul marit cu 42 de senatori in urma alegerilor, in prezenta Sinteza nu am inclus informatii detaliate legate de prezenta senatorilor sau deputatilor la lucrari.

Din punct de vedere al migratiei politice, fenomen in continuare incurajat, din pacate, de partidele politice (functie de avantajele care decurg) in pofida declaratiilor publice, cei mai multi parlamentari au plecat de la PP-DD – 17 deputati si 2 senatori catre partidele din arcul guvernamental (mai ales spre PSD), urmat fiind de PDL cu 7 deputati si 2 senatori migrati la alte partide, asa cum IPP anticipa la inceputul acestui mandat.

29 de deputati au migrat cel putin o data in aceasta sesiune parlamentara, din medie iesind Deputat din Suceava, Cezar Cioata (initial PP-DD, actual PC) care a reusit performanta de a-si schimba apartenenta politica de 5 ori doarin prima sesiune legislativa recent incheiat.

Principalele concluzii dupa aceasta prima sesiune parlamentara: cele mai multe dintre proiectele de lege adoptate sunt initiate de catre Guvern fiind evident faptul ca acesta dispune de acces la resurse si informatii cu care sa pregateasca mai bine justificarea. Parlamentul a capitulat in fata Guvernului refuzand sa isi exercite functia de control asupra politicilor guvernamentale. 

De altfel, calitatea proiectelor initiate de parlamentari ramane foarte slaba, in parte si pentru parlamentarii nu isi formeaza staff-ul corespunzator si nu ii implica in activitati de documentare si pregatire a initiativelor legislative, preferand sa le aloce exclusiv sarcini administrative. Din aceasta perspectiva, deputatii sunt mult mai superficiali, judecand dupa numarul de initiative depuse si adoptate de Parlament, cele mai multe dintre acestea avand drept initiatori senatorii.

Consultarea cu societatea civila in procesul legislativ este deficitara: desi cele doua Camere au adoptat formal mecanisme prin care cei interesati isi pot exprima opiniile in legatura cu proiectele de lege initiate, acestea sunt inca nefunctionale in masura in care nu exista un interes real din partea parlamentarilor de a le utiliza. Mai mult, pentru o consultare efectiva si consistenta, asemenea mecanisme ar trebui institutionalizate la nivelul comisiilor parlamentare, acolo unde se desfasoara, de fapt, dezbaterile asupra proiectelor de lege.

 Analiza integrala este disponibila aici.