De ce este necesara o Comunitate Europeana a Energiei?

0

In ciuda progreselor realizate in ultimii ani, politica energetica a Uniunii Europene nu si-a indeplinit principalele obiective: asigurarea accesului la energie la preturi abordabile si stabile, mentinerea competitivitatii industriei europene, garantarea sigurantei aprovizionarii cu energie a tuturor cetatenilor, de pe intreg teritoriul Uniunii, promovarea criteriului durabilitatii in productia, transportul, distributia, stocarea si consumul de energie, deci orientarea catre o societate cu emisii scazute de dioxid de carbon.

 Aceste obiective sunt comune tuturor, atat liderilor politici, cat si societatii civile, de la furnizorii de energie si intreprinderi pana la sindicate, consumatori si ecologisti. Parerile sunt insa diferite cu privire la modul in care trebuie realizate aceste obiective.

Politicile energetice nationale si-au demonstrat limitele, si totusi nu exista o politica energetica europeana comuna care sa permita depasirea lor. In ciuda promisiunilor facute de multe guverne, preturile le energie au explodat in ultimii ani, consecinta fiind o acutizare nemaiintalnita a saraciei energetice. Iarna trecuta, intre 50 si 125 de milioane de europeni au suferit din cauza lipsei de combustibil, fie ca urmare a deconectarii sau amenintarii cu deconectarea de la retea, fie ca urmare a incapacitatii de a-si plati facturile. Aceasta situatie nu a fost abordata in mod corespunzator de tarile din UE.

Statele membre sunt prinse intr-o relatie de interdependenta atat de stransa, incat solutiile pe cont propriu nu mai sunt viabile. Dupa cum s-a observat recent, tarile europene pot opta in mod suveran pentru anumite masuri in ce priveste aprovizionarea cu energie (de exemplu, renuntarea la energie nucleara in unele state UE), dar cu ce pret! Deciziile unilaterale sporesc riscul aparitiei divergentelor si pot duce, de exemplu, la cresterea sau fluctuatia preturilor in cazul productiei si consumului de energie la nivel regional, ca sa nu mentionam decat doua aspecte. In prezent, nicio tara europeana nu poate asigura cetatenilor sai, pe cont propriu, aprovizionarea cu energie in conditii de siguranta si la preturi abordabile.

Trebuie sa renuntam la aceasta viziune mioapa. Unirea intr-un front comun este singura cale pentru tarile europene de a raspunde preocuparilor cetatenilor si de a garanta asezarea intereselor europene pe primul plan. Vointa politica este, fara indoiala, una din datele problemei, dar nu singura. In primul rand, potentialul pietei interne nu a fost valorificat la maximum pentru a spori siguranta energetica si pentru a oferi cetatenilor valoare adaugata. In al doilea rand, Tratatul de la Lisabona prevede in mod explicit solidaritatea statelor membre, dar aceasta a ramas litera moarta in actualul cadru institutional. In al treilea rand, UE nu dispune de mijloacele financiare necesare unor actiuni de anvergura sau pentru a impune anumite optiuni privind sursele de energie. Bugetul anual al UE este derizoriu in comparatie cu cheltuielile statelor membre in acest domeniu. Acest lucru limiteaza in mare masura fondurile alocate actiunilor comune de interconectare a retelelor de energie electrica si de gaze si proiectelor comune de cercetare in domeniul energiei cu emisii scazute de dioxid de carbon. Prin urmare, este vital ca UE sa fie dotata cu resurse financiare independente si autonome pentru a finanta proiecte de interes comun la nivel european, in special in domeniul energiei din surse regenerabile. In al patrulea rand, o chestiune la ordinea zilei si cu implicatii sociale precum energia ar trebui sa se bucure de implicarea deplina a cetatenilor. Absenta unui dialog structurat intre factorii politici si de decizie si societatea civila este un lucru extrem de grav.

Se impune o noua abordare, una care sa puna accentul pe un nivel sporit de integrare si solidaritate. Optiunea cea mai ambitioasa si mai promitatoare este cea a instituirii unei Comunitati Europene a Energiei, care sa acopere toate aspectele economice, politice si strategice relevante. Aceasta ar implica integrarea pietelor energiei, coordonarea politicilor in materie de cercetare, a deciziilor in materie de investitii si a mecanismelor de solidaritate, precum si necesitatea de a vorbi intr-un singur glas pe scena internationala. Toate acestea au nevoie de o abordare supranationala viguroasa.

Pot fi adoptate imediat o serie de masuri intermediare ferme, de la o integrare sporita a pietelor nationale ale energiei pana la o planificare comuna a retelelor, orientand politica energetica catre consumatori, pentru a da doar cateva exemple. Bunaoara, dorim o „europenizare” progresiva a mixului energetic, masura necesara in contextul cresterii cotei de energie din surse regenerabile in mixurile energetice nationale. Europa nu-si mai poate permite nicio amanare in ceea ce priveste optiunile si investitiile energetice, intrucat deciziile majore adoptate in prezent in materie de energie presupun angajamente pe mai multe decenii. Dezvoltarea progresiva a unei Comunitati Europene a Energiei i-ar putea mobiliza din nou pe cetatenii europeni in jurul unui proiect a carui valoare adaugata este indiscutabila si, mai presus de orice, care va raspunde asteptarilor si preocuparilor cetatenilor UE reflectate in sondajele de opinie efectuate recent.

Avand in vedere impactul deciziilor in materie de energie asupra tuturor celorlalte domenii, cetatenii nu pot fi exclusi din dezbaterile privind viitoarele mutatii structurale. Comitetul Economic si Social European si Notre Europe solicita insistent ca aceste dezbateri sa se desfasoare la nivelul UE si propun crearea unui forum al societatii civile europene care sa monitorizeze chestiunile din domeniul energetic. Solicitam Comisiei Europene sa joace un rol mult mai substantial in elaborarea unei politici energetice coerente, credibile si eficiente, pe care sa se intemeieze Comunitatea Europeana a Energiei. Actiunile cu caracter exclusiv national in materie de energie au devenit nerelevante, dat fiind ca realizarea unui sistem energetic durabil, rezistent si orientat catre viitor nu este posibila decat la nivel european.

Articol elaborat de Jacques Delors, presedinte-fondator al asociatiei Notre Europe, si Staffan Nilsson, presedintele Comitetului Economic si Social European

Sursa: capital.ro