Ce a votat CESE privind Cooperativele si dezvoltarea agroalimentara?

0

In data de 11 iulie, la plenara Comitetului Economic si Socia European, a fost votata opinia referitoare la Cooperative si dezvoltarea agroalimentara. Va prezentam in continuare un rezumat al discutiilor.Circuitele de comercializare au condus la diluarea relatiei dintre furnizori si consumatori si, totodata au redus transparenta operatiunilor aferente, ceea ce a dus la subevaluarea costurilor de productie, iar preturile platite producatorilor sunt, adesea, sub pragul minim necesar pentru supravietuirea lor economica. In acelasi timp, slaba putere de negociere si situatiile de dependenta captiva in care se afla actorii care suporta preturi injuste in raport cu activitatea pe care o desfasoara, adancesc dezechilibrul care domneste in lantul agroalimentar, perpetuand astfel un comportament aberant al pietei. In consecinta, analiza pietei actuale – necesara in vederea reformei acesteia – scoate la iveala urmatorul diagnostic: oferta fragmentata, distributie concentrata si cerere fluctuanta. Un astfel de context este favorabil dezvoltarii speculatiei.Circuitele de comercializare conventionale nu ofera transparenta adecvata pentru formarea preturilor, ceea ce provoaca dezechilibre grave in ce priveste capacitatea de negociere a actorilor lor, aducand prejudicii producatorilor si consumatorilor (prima si ultima veriga ale lantului). Reforma structurala a pietelor menita sa faciliteze realizarea unui model de productie si consum durabile impune reechilibrarea lantului valoric agroalimentar, atribuind structurilor agricole asociative in general si cooperativelor in particular o functie de reglare si de integrare, care va permite efectuarea ajustarilor si modificarilor necesare, prin intermediul dialogului si al interactiunii intersectoriale.Plecand de la producatorii individuali sau familiali, trebuie promovat spiritul asociativ sau cooperatist de baza – element de dinamizare a economiei rurale – integrand acesti producatori in structuri mai mari – retele regionale si poli ai concurentei – care sa ii apropie pe agricultori de segmentele din circuitele de comercializare cu cea mai mare valoare adaugata. Aceasta structura de tip cooperatist va permite maximizarea randamentelor si asigurarea diversitatii cererii, prin scurtarea circuitelor de comercializare intre nodurile de productie si consum. De asemenea, integrarea cooperatista asigura o mai buna trasabilitate de-a lungul intregului proces, atat in domeniul calitatii, cat si in cel al formarii preturilor, ceea ce implica, totodata, optimizarea resurselor si o mai mare eficienta.Este necesar ca o impozitare mai echitabila sa permita orientarea consumului catre o utilizare mai eficienta a resurselor, pentru a tine seama mai bine de continutul fiecarui produs, din punct de vedere social si de mediu, precum si de valoarea adaugata generata de formula cooperatista. Oricare ar fi cadrul fiscal specific, stimulentele fiscale si ajutoarele compensatorii reprezinta unele dintre instrumentele cu cel mai mare potential.Puteti consulta AICI Avizul Sectiunii pentru agricultura, dezvoltare rurala si protectia mediului  privind cooperativele si dezvoltarea agroalimentara.

Articol realizat de Ionut Sibian, membru CESE si Director Executiv al FDSC