Apararea dreptului de liber acces la informatii de interes public in instanta: demers cu sanse minime de castig astazi in Romania

0

Accesul la informatii a schimbat fundamental functionarea sistemului public din Romania in ultimii 10 ani, apreciaza Institutul pentru Politici Publice (IPP) care a realizat un bilant al contributiei aduse de instantele de judecata la aplicarea legii nr. 544/2001, legea privind accesul cetatenilor la informatiile de interes public. Analiza statistica asupra jurisprudentei cauzelor in materia Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public pe care IPP o da astazi publicitatii reprezinta primul studiu de acest gen elaborat pana in prezent in Romania (atasat aici). Studiul s-a facut pe baza celor 876 de dosare avand ca obiect legea nr. 544/2001 inregistrate in anii 2009 si 2010 pe rolul tuturor celor 15 Curti de Apel din tara.

Dupa 10 ani de la adoptarea legii (2001 – 2011), aceasta evaluare obiectiva facuta de o organizatie neguvernamentala, arata urmatoarele:

•             Doar 38,5% dintre actiunile inaintate de petenti (in marea loc majoritate persoane fizice – 70%) sunt admise de Tribunale, restul cererilor fiind respinse fie pentru ca solicitarile petentilor nu fac obiectul dreptului la informatii de interes public, fie din motive de procedura (de regula, termene depasite).

•             „Sansele” de a castiga un proces pe legea accesului la informatii la Curtea de Apel sunt si mai mici: din cererile respinse de prima instanta, in doar 17% dintre cazuri Curtea de Apel admite recursul si, de regula, solutia este in favoarea institutiei publice – in 71% dintre cazuri aceasta din urma castiga procesul. Din pacate, instantele nu actioneaza ca un factor independent care sa corecteze abuzurile autoritatilor publice atunci cand acestea incalca dreptul la informatii, ci au tendinta de a proteja interesele sectorului public, printr-o contaminare de interese la un moment dat (ex: problema informatiilor privind salarizarea diferitelor categorii de personal din sectorul bugetar).

•             Cele mai multe cauze pe legea nr. 544/2001 se inregistreaza la Curtea de Apel Bucuresti (30% din totalul proceselor la nivel national), urmata de Curtea de Apel Ploiesti si Curtea de Apel Craiova;

•             Categorii de informatii solicitate pentru care Curtile de Apel admit recursul: cheltuirea banului public cu societatile de audit, acte administrative de infiintare a comisiei de disciplina din cadrul Serviciului Public Finante Locale si nominalizarea membrilor, informatii privind angajarea functionarilor publici in institutii publice (calificari, concurs de ocupare a functiei), conditii de pregatire a documentatiilor tehnico-economice si financiare pentru licitatii, informatii privind procesul de achizitii publice etc.

•             Durata medie a unui proces pe legea nr. 544/2001 este de 7,4 luni, dar exista si procese care au durat mai bine de 4 ani[1]

•             Institutiile actionate cel mai frecvent in instanta ca incalcand dreptul de liber acces la informatii de interes public sunt Primariile[2]. 37% dintre procesele ajunse pe rolul instantelor sunt impotriva Consiliilor locale. Pe locul urmator in aceasta ierarhie, dar la o distanta considerabila, se regasesc Prefecturile, Consiliile Judetene si Ministerul Afacerilor Externe.

•             Categoriile de informatii solicitate cel mai frecvent de petenti si pentru care au fost intentate procese in instanta vizeaza: reconstituirea dreptului de proprietate/fond funciar, cheltuieli efectuate din bani publici, salarizarea functionarilor (inclusiv informatii privind modul de calcul al propriului salariu), cereri de dobandire/redobandire a cetateniei romane – in cazul acestei ultime categorii se remarca situatia interesata a folosirii acestui instrument legal de catre cetateni straini pe teritoriul Romaniei (in special cetateni ai Republicii Moldova)

•             De cele mai multe ori, petentii nu solicita cheltuieli de judecata – o explicatie este si aceea ca persoanele fizice de regula nu se prezinta la proces sau se reprezinta singure. Atunci cand aceste cheltuieli sunt totusi solicitate (doar in 3% din cazuri), instanta, de regula, le aproba.

•             Nici in ceea ce priveste daunele solicitate in procese practica nu este unitara: doar unele instante (Curtea de Apel Bucuresti si Curtea de Apel Timisoara) acorda daune in cazul proceselor castigate de petenti si de regula acestea sunt calculate la valoare/zi de intarziere.

Din toate datele analizate si luand in considerare atitudinea unora dintre magistrati, in general refractara in a comunica informatii despre propria activitate unor terte parti, apreciem ca in prezent, instantele din Romania – mai ales Curtile de Apel – nu sunt pregatite sau mai grav, se eschiveaza sa isi asume un rol determinant in modernizarea institutiilor publice prin convingerea acestora sa fie cat mai transparente in legatura cu toate aspectele derivate din activitatea lor, in numele interesului public.  Apreciem ca instantele din Romania au aceasta posibilitate de modernizare a statului si de aparare in primul rand a drepturilor fundamentale ale cetateanului in relatie cu sistemul de stat, dar nu o exercita, contribuind implicit la un proces mai greoi de internalizare la nivelul administratiei publice, a principiilor transparentei. Instantele din Romania sunt mai degraba tentate sa acorde castig de cauza institutiilor publice in acelasi timp neexistand o unitate in jurisprudenta in domeniu. De exemplu, ceea ce pentru o Curte de Apel reprezinta informatie de interes public (ex: in materia salarizarii functionarilor publici), o alta instanta respinge categoric o cerere cu acelasi continut.

Pe acest fond si punand in continuare la dispozitia factorilor decidenti toate informatiile care au stat la baza cercetarii de fata, Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicita pe de o parte, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa initieze un recurs in interesul legii pentru unificarea jurisprudentei in domeniu, dar si Consiliului Superior al Magistraturii sa intreprinda demersurile necesare care ii stau in atributie in acest sens.