Spiritul dugnad, promovat prin Grant-urile Norvegiene si SEE

0

Dugnadsånd, cuvânt ce ar putea fi tradus prin voinţa de a lucra împreună pentru o cauză importantă, este un concept-cheie în comunitatea norvegiană. Această atitudine a alimentat în ţările nordice o societate civilă puternică şi o democraţie inteligentă. Pentru că binele depăşeşte uneori graniţele fizice, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein au lucrat împreună pentru a duce acest spirt în alte ţări, în special din sudul şi estul Europei, printre care şi România. Deşi dugnad este un cuvânt norvegian, în contextul Grant-urilor SEE organizaţiile din România şi din ţările nordice pot contribui împreună, prin cooperare bilaterală, la rezolvarea anumitor probleme/situaţii lucrând împreună pentru rezultate comune.

În acest sens, în cadrul Fondului ONG din România, dugnad a crescut prin transfer de expertiză pe anumite probleme relevante pentru munca unui ONG. De exemplu, organizaţii din Norvegia şi Islanda precum Pro Sentret şi Stígamót, au contribuit la îmbunătăţirea competenţelor organizaţiilor din România, atât în ceea ce priveşte serviciile de prevenţie şi suport pentru supravieţuitori, cât şi în mobilizarea pentru îmbunătăţirea politicilor publice privind combaterea violenţei sexuale.

Dugnad a fost transmis prin implicarea experţilor în diferite activităţi, în mod special organizarea unor sesiuni de formare pe subiecte precum drepturile omului, diversitate, anti-discriminare, rolul mass-mediei într-o societate democratică, managementul voluntarilor, elaborarea de recomandări pentru politici publice, folosirea brăţărilor GPS şi interpretarea datelor privind monitorizarea bizonilor, management turistic şi managementul siturilor istorice, planificare urbană, psihoterapie senzorio-motorie, metode de psihodramă în lucrul cu vârstnici instituţionalizaţi, integrarea socială şi şcolară a persoanelor cu autism, etc.

Prin evenimente precum vizite de studiu sau vizite de lucru, cu sprijinul şi implicarea partenerilor, dugnad a fost întărit în aspecte ce țin de participare publică şi modalităţi de implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor, imigranţi, violenţă domestică, educaţie, etc. S-au realizat, stagii de lucru, de exemplu Centrul Norvegian împotriva Rasismului a găzduit un tânăr activist rom cu scopul de a-l iniția în problematicile legate de promovarea şi protecţia drepturilor omului.

Organizaţiile partenere nordice şi româneşti s-au implicat, de asemenea, în elaborarea a diferite instrumente de lucru, precum programe de intervenţie timpurie, pentru a înţelege câteva elemente esenţiale şi principiile operării lor (de exemplu rolul important al implicării familiei extinse de-a lungul intervenţiei în beneficiul copilului).

Dugnad a fost, de asemenea, transmis prin dezvoltarea de analize comparative ale ţărilor implicate în proces, precum Raportul cu privire la serviciile de suport pentru victimele traficului de fiinţe umane şi studiul comparativ privind implementarea deciziilor CEDO în România şi Norvegia.

Ca rezultat direct la nivel bilateral, organizaţiile din România, Norvegia şi Islanda au acum o mai bună înţelegere a realităţilor din fiecare ţară şi se pot adresa acestor realităţi într-o manieră mai coerentă şi consistentă. Mai mult, prin cooperarea bilaterală s-a construit o imagine mai bună a României în ţările nordice prin intermediul contactelor directe realizate prin intervenţiile întreprinse.

Aşa cum spiritul dugnad este bine integrat în cultura norvegiană, el poate fi transferat și în alte contexte. Pentru România, spiritul dugnad ar putea fi o componentă esenţială a procesului prin care cetăţenii îşi asumă responsibilitatea să îmbunătăţească viaţa comunităţilor lor, prin inspiraţie nordică.

Un proiect implementat de Fundaţia Adina Stiftelsen a fost axat pe reducerea abandonului şcolar a 220 de copii din două zone rurale din România (Goiești şi Farcaș). Au fost introduse şi testate cu succes în faza pilot două concepte noi, menite să crească implicarea părinţilor în educaţia copiilor. Doi parteneri norvegieni (Adina Stiftelsen Norway și Stiftelsen Kirkens Bymisjon Bergen) au introdus, adaptat şi dezvoltat 2 programeåpen barnehage(Grădiniţa Deschisă) şi Home Start (educația începe acasă).  S-a organizat o vizită de schimb de experienţă pentru experţi norvegieni şi români, iar 3 educatori români au fost formaţi cu privire la conceptul de Open Kindergarten şi 11 voluntari au fost formaţi de către experţi din Norvegia în conceptul de Home Start. Partenerii norvegieni au oferit materiale suport şi au fost implicaţi activ în sesiunile de formare şi în implementarea generală a proiectului.