Analiza strategica CRPE a optiunilor statelor UE care nu recunosc independenta Kosovo

0

Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) si Barcelona Centre for International Affairs (CIDOB) dau publicitatiii raportul: ”Sa recapatam initiativa: Cum ajutam Serbia si Kosovo sa se apropie de UE? – o analiza strategica a optiunile statelor UE care nu recunosc independenta Kosovo” (En).

Raportul este scris de catre directorii celor doua think-tankuri – Cristian Ghinea si Jordi Vaquer i Fanés – si face o analiza a optiunilor strategice ale celor cinci state din UE care s-au plasat in minoritate nerecunoscand independenta Kosovo, cu accent pe optiunile Romaniei si Spaniei. Raportul nu abordeaza problema recunoasterii independentei in sine, ci recomanda guvernelor de la Madrid si Bucuresti cateva solutii prin care pot contribui la rezolvarea tensiunilor din zona si la apropierea de UE atat a Serbiei cat si a Kosovo, in contextul negocierilor curente dintre Belgrad si Bruxelles.

Patru ani dupa ce Kosovo si-a declarat independenta, cele cinci state membre UE care nu ii recunosc independenta risca sa fie puse intr-o pozitie defensiva in UE, in ciuda numeroaselor concesii, cu un singur as in maneca: dreptul de veto. Gratie acordului recent incheiat intre Belgrad si Pristina pe tema numelui oficial al Kosovo (acord obtinut dupa o enorma investitie diplomatica a UE- detalii despre delicatul proces de negociere se regasesc in textul lui Cristian Ghinea: Care e faza cu Romania si candidatura Serbiei – si cum s-a vazut din Kosovo – Contributors, 29 februarie 2012), cele cinci state au acum ocazia de a-si regandi obiectivele si strategiile, si de a juca altfel cartea nerecunoasterii – proactiv si strategic.

Raportul recomanda celor cinci state sa:

a) lase deoparte teama recunoasterii  ”pe usa din dos”. Nu exista asa ceva. Asa cum spunea un diplomat UE din Pristina celor doi autori, recunoasterea altui stat nu se poate intampla accidental. Obsesia celor cinci guverne legata de recunoasterea ”tacita” sau ”implicita”, care a rezultat in atatea dispute si blocaje, este nefondata. Esenta recunoasterii unui stat rezida in faptul ca e publica si oficiala.

b) se foloseasca de acordul dintre Belgrad si Pristina privind folosirea numelui Kosovo* in toate acordurile regionale si europene. Dialogul dintre Belgrad si autoritatile de la Pristina este congruent cu pozitia celor cinci state UE care nu recunosc  independenta, acestea sustinand de la bun inceput ca statutul Kosovo nu ar trebui transat fara o negociere directa intre cele doua parti. Acum, ca s-a ajuns la o solutie reciproc acceptata, aceasta ar putea fi  folosita pentru a permite Kosovo accesul in organizatii internationale si pentru a-i imbunatati relatiile cu UE, inclusiv perspectivele unui Acord de Asociere si Stabilitate cu UE.

c) se concentreze pe integrarea Serbiei si a Kosovo in UE. Toate tarile Uniunii Europene, indiferent de pozitia fata de independenta Kosovo, sunt de acord cu faptul ca viitorul acesteia se afla in UE. Prin urmare, obiectivul ar trebui sa fie nu blocarea recunoasterii sau sprijinirea unui partid sau a altuia, ci folosirea pozitiei de nerecunoastere pentru a stimula reforma si compromisul intre Belgrad si Pristina, amandoua fiind reciproc indispensabile intrarii in UE.

d) comunice mai bine nerecunoasterea si motivatiile din spatele acesteia. Cu exceptia Greciei, pasii constructivi a majoritatii statelor care nu recunosc independenta Kosovo s-au facut in spatele usilor inchise, sunt prin urmare invizibili si nu aduc acestora nici un beneficiu.

Cele cinci state si-au facut auzit punctul de vedere, acum trebuie sa contribuie la o solutie. Kosovo nu va disparea si nici timpul nu va fi intors inapoi. Nerecunoasterea si apropierea fata de Serbia trebuie folosite pentru a ajuta fortele pro-europene de la Belgrad. Acum ca e limpede ca integrarea Serbiei in UE depinde de rezolvarea problemei Kosovo, prietenii Serbiei din UE trebuie sa faciliteze dialogul si compromisul, nu sa ajute fortele nationaliste anti-UE de la Belgrad. Singura interesata ca integrarea europeana a Serbiei sa esueze este Rusia. Romania, Spania, Grecia, Cipru si Slovacia au alte interese strategice in Serbia si Kosovo decat Rusia.

Raportul apare in cadrul proiectului „Kosovo in dialog cu Europa” derulat de Centrul Roman de Politici Europene si finantat de Fundatia Kosovo pentru o Societate Deschisa (KFOS).