Rezultatele Sondajului: „Studiile in strainatate si intoarcerea acasa”

0

Liga Studentilor Romani din Strainatate (LSRS) a facut publice rezultatele Sondajului „Studiile in strainatate si intoarcerea acasa”. Acesta s-a aflat la cea de-a treia editie, dupa derularea lui in 2010 si 2012. Sondajul s-a desfasurat in perioada 25 aprilie – 25 mai 2014 si la acesta au participat 1074 de persoane.

Sinteza. Rezultatele Sondajului din 2014 consolideaza rezultatele din 2010 si 2012 mai ales cu privire la perceptiile privind studiul in strainatate, dar ridica in plus cateva semne clare de preocupare. Mai intai, este vorba de tendinta de polarizare a perceptiilor cu privire la perspectiva revenirii in tara: cresterea usoara a proportiei celor care doresc sa se intoarca in tara este dublata de cresterea semnificativa a proportiei celor care vor sa ramana in strainatate. Apoi, este vorba de factorii care cantaresc cel mai mult in (de)favoarea intoarcerii in Romania si care pot oferi explicatia deteriorarii perspectivei revenirii in tara a tinerilor educati peste hotare. In 2014, mediul guvernamental si politic este privit in modul cel mai defavorabil fata de toti ceilalti factori luati in considerare. Mai mult, acesta pare sa fie la baza celor mai serioase provocari cu care se confrunta Romania din punctul de vedere al tinerilor respondenti cu studii peste hotare, si anume: coruptia la nivel inalt, clasa politica nereprezentativa, mica coruptie si nivelul scazut de salarizare.

Caracteristici educationale si demografice ale grupului-tinta. Persoanele care au luat parte la sondaj sunt studenti si absolventi romani care studiaza sau care au studiat in strainatate pentru o perioada de minim un semestru la o institutie de invatamant de peste hotare. Dintre acestia, 39% studiaza sau au studiat in strainatate la nivel de licenta, 40% la nivel de master, 9% la nivel de doctorat, 2% – la nivel de post-doctorat; 6% au beneficiat de bursa de mobilitate Erasmus la nivel de licenta, iar 5% la nivel de master

Cel mai adesea, respondentii au ca baza de studiu domenii precum: Afaceri/ Management/ Economie/ Finante (29%), IT/ Inginerie/ Fizica/ Matematica/ Chimie (21%), Domenii Internationale/ Politica/ Administratie (10%), Comunicare/ Marketing/ Jurnalism/ Publicitate (10%) si Sociologie/ Psihologie/ Cultura/ Stiinte Umane (8%).

Cei mai multi participanti la Sondaj sunt tineri cu varste cuprinse intre 21 si 26 de ani (75% din cei chestionati), majoritar de gen feminin (66% F, 33% M, restul nu au raspuns). Majoritatea se afla in prezent in Anglia (23%), Romania (19%), Franta (10%), Germania (8%), Danemarca (7%), SUA (6%) si Olanda (4%).

Rezultate

1. Cel mai important motiv pentru care tinerii aleg sa studieze in strainatate continua sa fie oferta educationala a universitatilor de peste hotare. Ca si in 2012, acest factor a surclasat alte aspecte, precum: prestigiul universitatilor din strainatate; cunoasterea unor alte culturi sau perspectiva exersarii unei limbi straine.

In 2012, motivele secundare se aflau in aceasta ordine: cunoasterea unei alte societati/culturi, prestigiul universitatilor de peste hotare si perspectiva exersarii unei limbi straine. 

2. Experienta de studiu in strainatate ramane foarte apreciata. Ca si in 2012, majoritatea celor care au participat la sondaj apreciaza foarte favorabil si favorabil toate aspectele legate de studiul peste hotare. Dintre acestea, cele care au primit cel mai frecvent calificativul „foarte satisfacut(a)” sunt aproape aceleasi cu cele din 2012: dotarile tehnice, mediul universitar, calitatea profesorilor si aplicabilitatea cunostintelor.

In 2012, cele mai apreciate erau urmatoarele aspecte in aceasta ordine: dotarile tehnice, mediul universitar, calitatea profesorilor, mediul cultural si calitatea cursurilor de peste hotare. Alte aspecte satisfacatoare sunt: aplicabilitatea cunostintelor dobandite, flexibilitatea orarului, viata sociala, oportunitatile profesionale dupa finalizarea studiilor si sistemele de evaluare a cunostintelor.

3. Revenirea in tara ramane pe o tendinta pozitiva, dar este si in acest an mai putin atragatoare decat optiunea de a ramane in strainatate. In 2014, 39% din respondenti nu doresc sa revina in Romania dupa finalizarea studiilor sau in viitorul apropiat, iar 32% sunt indecisi. In schimb, 29% afirma ca vor sa se intoarca in Romania dupa finalizarea studiilor sau in viitorul apropiat.

Privind in timp, optiunea revenirii in Romania a crescut in perioada 2010 – 2014 cu 5 procente (de la 24% la 28% si apoi la 29%). Optiunea de a ramane in strainatate a avut un traseu sinuos: dupa o scadere de 5 procente in 2012 (de la 35% la 30%), aceasta a crescut semnificativ in 2014 cu 9 procente (de la 30% la 39%). In ceea ce priveste procentajul celor nehotarati, acesta a ramas de fiecare data semnificativ, dar a avut o scadere constanta de-a lungul celor 4 ani: de la 38% in 2010 la 34% in 2012, ajungand la 32% in 2014. 

4. Factorii care cantaresc cel mai mult in favoarea si in defavoarea intoarcerii in Romania raman aproximativ aceiasi ca in 2012. Familia si prietenii se afla la polul aspectelor motivante, pe cand toate celelalte aspecte luate in considerare se gasesc la polul opus. Dintre acestea, merita amintite oportunitatile profesionale si cele de afaceri, dar si perspectiva de a locui in Romania.

In 2014, factorul care este privit in modul cel mai defavorabil (si care nu a fost inclus in sondajele din 2010 si 2012) este mediul guvernamental si politic. Acesta nu este deloc motivant pentru 74% din respondenti. Tot in acest context, cele mai serioase provocari cu care se confrunta Romania sunt: coruptia la nivel inalt (pentru 73%), clasa politica nereprezentativa (pentru 66%), mica coruptie (pentru 54%) si nivelul scazut de salarizare (pentru 54%).

5. Dezvoltarea unei cariere in Romania ramane o perspectiva credibila (similara celei din 2012), dar continua sa se situeze la nivel de prioritati sub eventualitatea unei cariere peste hotare. Proportiile care indica orientarea profesionala catre strainatate sunt mai mari decat procentele care indica orientarea profesionala catre Romania, iar diferentele dintre acestea sunt in continuare insemnate (de la 15% la 40%). Insa, merita mentionat ca procentele care indica orientarea spre Romania sunt relativ insemnate, ele apropiindu-se sau depasind borna de 50%.

6. Cele mai frecvente nevoi la intoarcerea in Romania sunt in continuare legate de accesul la piata muncii. Printre acestea se numara: recunoasterea completa a diplomelor (bifata de 67% din respondenti); programe speciale de internship, fellowship & traineeship (pentru 62% din totalul celor chestionati); proceduri de recrutare online (pentru 40%); targuri de cariere (pentru 33%)

7. Ceea ce conteaza in perspectiva intoarcerii acasa este atractivitatea ofertelor de angajare.  Ca si in 2012, atractivitatea ofertelor profesionale este data mai ales de perspectiva avansarii in cariera (foarte importanta pentru 77%) si de activitatea specifica postului (foarte importanta pentru 76%), dar si de posibilitatile de dezvoltare profesionala (foarte importanta pentru 69%) si oferta salariala (foarte importanta pentru 67%).

8. Asteptarile salariale raman moderate. Aproape la fel ca in 2012, majoritatea respondentilor (54%) au optat pentru salarii de inceput care se regasesc intr-un interval cuprins intre mai putin de 400 de euro si 1000 de euro. Cele mai multe optiuni din acest interval sunt pentru 1000 de euro (17%), apoi pentru 500 de euro (11%). In afara acestui interval, 12% au optat pentru 1500 de euro.

Concluzii. Rezultatele Sondajului din 2014 consolideaza rezultatele din 2010 si 2012, dar ridica in plus doua semne de preocupare. Mai intai, este vorba de tendinta de polarizare a perceptiilor cu privire la perspectiva revenirii in tara: cresterea usoara a proportiei celor care doresc sa se intoarca in tara este dublata de cresterea semnificativa a proportiei celor care vor sa ramana in strainatate. Apoi,  este vorba de factorii care cantaresc cel mai mult in (de)favoarea intoarcerii in Romania si care pot oferi explicatia deteriorarii perspectivei revenirii in tara a tinerilor educati peste hotare. In 2014, mediul guvernamental si politic este privit in modul cel mai defavorabil fata de toti ceilalti factori luati in considerare. Mai mult, acesta pare sa fie la baza celor mai serioase provocari cu care se confrunta Romania din punctul de vedere al tinerilor respondenti cu studii peste hotare, si anume: coruptia la nivel inalt, clasa politica nereprezentativa, mica coruptie si nivelul scazut de salarizare.