Studiu privind proiectele care au marcat dezvoltarea Bucurestiului in ultimii 10 ani

0

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicitatii primul studiu privind proiectele care au marcat dezvoltarea Bucurestiului in ultimii 10 ani, dar si probleme inca nerezolvate privind dezvoltarea Capitalei. Initiativa IPP este un demers public de constientizare care se adreseaza bucurestenilor, candidatilor in alegerile locale pentru functiile de Primar General si Consilier General, respectiv sectorului privat din Capitala solicitandu-le sprijinul pentru conturarea unei viziuni de dezvoltare a orasului care sa treaca dincolo de proiectia mandatului unui Primar.

Studiul analizeaza retrospectiv cum a evoluat Bucurestiul in ultimii 12 ani, in perioada mandatelor lui Traian Basescu, Adriean Videanu si Sorin Oprescu, facand o scurta analiza a strategiilor de dezvoltare ale acestora si a principalelor proiecte initiate/continuate si inaugurate in aceasta perioada:

  • Pasajul Basarab, a carui realizare a durat 12 ani si a costat peste 300 de milioane de euro;
  • Centrul Vechi, proiect initiat in 1998, ale carui costuri totale sunt inca necunoscute, lucrarile fiind licitate pe pachete
  • Stadionul National Arena, realizat in 4 ani cu un cost de aprox. 234 milioane de euro.

Punand fata in fata opiniile bucurestenilor cu parerile specialistilor privind cele mai mari probleme in dezvoltarea Bucurestiului, constatam ca cele mai mare probleme legate de administrarea Capitalei se datoreaza:

  • Faptului ca se face prea multa politica si prea putina administratie (93%)
  • Faptului ca nu a existat o viziune despre cum se poate dezvolta Bucurestiul (76%)
  • Lipsei de suport pentru proiectele majore in Consiliul General

Studiul vine sa propuna in acest sens 6 conditii necesare pentru schimbarea Capitalei, pe care orice viitoare administratie responsabila ar trebui sa le urmareasca cu prioritate in urmatorul mandat:

  • O strategie de comunicare mai transparenta a Primarului General si a echipei sale cu privire la toate etapele de derulare ale proiectelor initiate. Toate informatiile cu privire la proiecte (cost, termene de executie, sursa finantarii etc.)  trebuie sa fie disponibile public.
  • Un mandat responsabil al Consilierilor Generali prin vot nominal. In Consiliu, fiecare reprezentant trebuie sa poate responsabilitatea votului asupra unui proiect prin exprimarea si inregistrarea nominala a votului.
  • Crearea unui brand al Bucurestiului in functie de potentialul sau economic diferentiator, printr-un concept unic generator de venituri la nivelul Capitalei. Integrarea acestei dimensiuni in strategia de dezvoltare a orasului, in rezonanta cu demersuri similare ale altor mari capitale.
  • Prioritizarea proiectelor de investitie in functie de nevoile orasului, cu stabilirea de termene clare de realizare a obiectivelor si specificarea sursei de finantare.
  • O noua organizare administrativa, cu competente decizionale sporite pentru Primaria Capitalei si Primarii de sectoare cu rol executiv, fara autonomie financiara. Capitala are nevoie de un buget unic, care sa permita dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor, indiferent de organizarea sa teritorial – administrativa.
  • O noua organizare functionala a Capitalei si punerea in practica a conceptului de zona metropolitana prin desenarea de zone pornind din centrul Capitalei: zona de afaceri si centru financiar, zona de petrecere a timpului liber, zona de locuire, zona de afaceri in sectorul productiv, zona de influenta.

Studiul este disponibil AICI.