Dialogul civic intre reglementare legislativa si controverse institutionale

0

In data de 24 iulie 2013 a intrat in vigoare Legea nr. 248/2013 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, al carui scop este acela de a promova dialogul civic.

Pe parcursul procesului legislativ oraganizatiile societatii civile au atras atentia decidentiilor politici asupra unor aspecte ingrijoratoare ce pot conduce ulterior la blocaje institutionale:

  • pornind de la necesitatea de a sustine dialogul civic, legea prevede posibilitatea reprezentantilor societatii civile de a face parte din Consiliul Economic si Social (CES). Cu toate acestea,  in textul proiectului sunt enumerate in mod limitativ organizatiile  ce pot participa la procesul de consultare (structuri cooperatiste, organizatii pentru protectia consumatorilor, organizatii de agricultori, organizatii de pensionari, organizatiile comunitatii locale, asociatii care reprezinta familia si persoanele cu dizabilitati), nefiind reflectata configuratia reala a domeniilor de activitate ale asociatiilor si fundatiilor existente. Conform codurilor CAEN din bilanturile contabile depuse, principalele activitati derulate vizeaza domeniile: social-caritabil (41,9%), educatie si sport (20,4%), cultura (8,3%), sanatate (5,1%), dezvoltare si turism (3%), civic (2,4%) . Prin urmare, actualul text al Legii privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, sustine prin prisma art. 11 lit c) reprezentarea in cadrul Consiliului numai a unei tipologii de organizatii ale societatii civile, care reprezinta o minoritate in cadrul sectorului asociativ. La randul sau, nici expunerea de motive nu ofera nicio justificare in privinta alegerii domeniilor de activitate propuse in textul art. 11 lit c).
  • proiectul de lege opereaza cu termeni care creaza ambiguitate: in cazul organizatiilor comunitatilor locale, in lipsa unei definitii general acceptate asupra intelesului ei, interpretarea cea mai la indemana este ca aceasta se refera la asocierile de autoritati si/institutii publice. Acestea nu detin trasaturile caracteristice organizatiilor neguvernamentale : organizatii private, independente de stat din punct de vedere institutional, nu distribuie profit/impart profiturile cu administratorii (managerii) lor, se autoguverneaza si sunt voluntare – apartenenta la ele nu este ceruta de lege.
  • prezenta forma a proiectului de lege promoveaza un tratament diferentiat intre sindicate/patronate si organizatiile societatii civile (asociatii si fundatii). In timp ce sindicatelor si patronatelor li se recunoaste dreptul de a-si alege reprezentantii in Consiliul Economic si Social in functie de criteriile stabilite de acestea, legea prevede competenta Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice in numirea reprezentantilor societatii civile. Dealtfel si Consiliul Legislativ sesizeaza neconcordanta dintre textele prezente la art. 11 si la art. 12. Luand in considerare ca organizatiile societatii civile isi desfasoara activitatea in baza unui drept de asociere nesupus limitarii de catre institutiile publice, consideram ca sectorul asociativ este cel care detine mijloacele necesare pentru a-si desemna reprezentantii.

Conform discutiilor purtate cu Guvernul Roman, in anul 2006, organizatiile societatii civile urmau sa faca parte din CES. In acest sens un proces de selectie a fost realizat, in mod transparent, pe baza unei proceduri de desemnare stabilite de comun acord de catre organizatiile societatii civile. Astfel, in urma analizei cadrului legislativ existent, CENTRAS a organizat procesul de selectie prin intermediul platformei www.ces-ong.ro. Procedura de aplicatie a inclus depunerea unui dosar de candidatura alcatuit din: mandatul de reprezentare din partea organizatiei, CV, declaratie pe propria raspundere, declaratie de intentie pentru justificarea candidaturii. Suplimentar, au fost depuse si o serie de documente de catre organizatia mandatara: raport anual pe ultimul an, bilantul contabil pe ultimul an, statutul organizatiei, hotararea judecatoreasca de infiintare. In cadrul procesului de selectie 573 organizatii au depus documente pentru a primi un cont de alegator, 563 organizatii au primit drept de vot, iar 422 de organizatii au votat pe cei 15 reprezentanti in Consiliul Economic si Social.

Inca din etapa finala a procesului de aprobare a legii privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a invitat organizatiile societatii civile sa participe la desemnarea reprezentantiilor. Luand in considerare lipsa unor criterii clare de selectie a organizatiilor societatii civile, acestea si-au manifestat profundul dezacord fata de lipsa unei proceduri de selectie. In acest sens, numirea de catre Ministerul a reprezentantiilor societatii civile in CES conduce la imixtiunea institutiei publice in activitatea unui organism consultativ al carui rol este acela de mediator in cadrul dezbaterilor purtate de catre sindicate, patronate si organizatiile societatii civile asupra situatiei economice si sociale din Romania .

Pana in prezent Ministerul Muncii nu a facut publice numele celor 15 membri ai plenului CES ce au fost selectati, in ciuda faptului ca termenul limita pentru depunerea aplicatiilor a fost 28 iunie 2013.