Ce inseamna sa fii consumator responsabil, de la Serge Latouche

0

Săptămâna aceasta, plimbându-se printr-un București însorit dar aglomerat, Serge Latouche a colidat săli de studiu și cafenele șic pentru a discuta cu românii interesați despre subiectul ultimei sale cărți legată de consumerism. La invitația Editurii Seneca, acesta a participat la 2 dezbateri unde a încercat să explice noțiuni precum obsolescența programată și uzura incorporată.

În primă fază cu mediul de afaceri, apoi cu studenții și în final cu ongiștii și jurnaliștii, Serge Latouche a parcurs traseul desenat de Editura Seneca pentru a promova ideea unui consumator responsabil, și pentru a explica contextul în care ne dezvoltăm ca și cumpărători.

Într-o sală întuneacoasă, Sala Frescelor de la kilometrul 0 al Bucureștiului, ne-am adunat alături de studenți pentru a-l asculta pe profesorul de filosofie, științe politice și economie din Paris. Alături de el am făcut lumină asupra unor concepte și viziuni despre societatea în care trăim.

Serge Latouche, cunoscut critic al creșterii economice fără limite în contextul sistemului limitat în care ne-am clădit civilizația, a reușit să îmbine probleme serioase cu umorul său franțuzesc, piperând noțiuni de folosofie cu exemple pe care le cunoaștem cu toții. De la Ford la Apple, el ne-a plimbat prin istoria gândirii capitaliste.

Astfel, am aflat despre uzura morală, despre cea psihologică (sau bazată pe modă), și despre cea programată – cea mai periculoasă pentru că este planificată de producător, nu de consumator. Serge Latouche nu s-a sfiit să folosească cuvinte tari – intoxicare, înșelăciune – la adresa producătorilor care astăzi se clasează în fruntea oamenilor de afaceri, care prin mentalitatea exploatării s-au ridicat pe culmile capitalismului modern.

Conform lui, obsolescența programată a apărut oficial în anii ’20, când cartelul Phoebus a hotărât durata de viață a unui bec la 1000 de ore. De atunci produse pe care le cumpărăm pot fi proiectate astfel încât să se strice ușor și să fie nevoie de înlocuirea lor. Asta generează nevoie, care generează profit, dar și risipă de resurse.

Capitalismul a sistematizat obsolescența tehnică. Sunt trei instanțe care provoacă un consumerism exagerat, și acestea sunt: publicitatea care te invită să cumperi, creditele bancare care îți dau posibilitatea să cumperi peste puterile tale, și obsolescența planificată, care îți generează nevoia schimbării produsului inutilizabil. Mizele sunt tot de trei feluri: miza economică sau lobby-ul care se face în capitalism; cea ecologică, circularitatea resursă – poluare – deșeuri, și miza socio-antropologică, aceasta referindu-se la felul în care mentalitatea omului se schimbă, ajungând să claseze și oamenii ca fiind de unică folosință”, declară Serge Latouche în sala închisă a Frescelor.

Spiritul însă nu a fost pesimist. Nici nu avea cum în atmosfera studențească a oamenilor interesați să schimbe starea faptelor. Concluzia a fost necesitatea unei tranziții, care pleacă de la conștientizarea nevoii de a schimba mersul lucrurilor. Începem cu un carnețel făcut din ștraifuri de hârtie rămase la tipărituri, continuăm cu folosirea telefonului chiar dacă există unul mai bun pe piață, și nu ne oprim din a dezbate caracteristicile fundamentale ale sistemului din jurul nostru.