Poate Dunarea sa faca fata unor evenimente climatice extreme?

0

WWF avertizeaza ca seceta prelungita care a afectat Dunarea Inferioara in aceasta toamna este un semnal de alarma privind capacitatea ecosistemelor de a se adapta la aceste schimbari, si a impactului pe care interventiile de orice natura in albia fluviului le pot genera in astfel de conditii. 

Conform Agentiei pentru Explorarea si Intretinerea Fluviului Dunarea din Bulgaria, nivelul fluviului din acest an este cel mai scazut din ultimii 60 de ani. Seceta a scos la iveala o multime de bancuri de nisip, multe dintre insulele de pe Dunare fiind acum accesibile de pe mal. In aceasta vara, o expeditie organizata de WWF in lungul Dunarii Inferioare in Romania si Bulgaria a aratat o reducere a efectivelor populatiilor de pasari, din cauza nivelului extrem de scazut al fluviului. Aceeasi cauza au avut-o si naufragiile vaselor de mare tonaj din aceeasi perioada.

Probabilitatea cu care evenimentele climatice extreme se vor manifesta este din ce in ce mai mare, de aceea o solutie pentru contracararea efectelor lor este crearea de coridoare ecologice si mentinerea conectivitatii retelei de arii protejate”, spune Andreas Beckmann, Directorul WWF Programul Dunare- Carpati.

Un mod prin care putem reusi acest lucru este sa protejam sectoarele de fluviu aflate in conditii naturale. Zonele umede din lungul fluviului aveau capacitatea de a absorbi apa in timpul inundatiilor, si de a o elibera, treptat, inapoi in fluviu, in perioadele de seceta. WWF implementeaza mai multe proiecte pilot de reconstructie ecologica a zonelor umede din lungul Dunarii, in cooperare cu autoritatile si alti factori interesati, iar interesul pentru astfel de solutii din partea acestora este din ce in ce mai mare”, adauga Beckmann.

80% dintre zonele umede din lungul Dunarii au disparut in decursul secolului trecut, facand loc terenurilor agricole. Mai mult, ca urmare a dragarii si indiguirii, albia Dunarii se adanceste treptat, accentuand eroziunea malurilor si scaderea nivelului panzei freatice.

Conditiile actuale de seceta pun sub semnul intrebarii interventiile structurale planificate pentru Dunare : proiecte pentru imbunatatirea navigatiei, protectia impotriva inundatiilor si arata vulnerabilitatea fluviului de a se adapta la aceste interventii“, a continuat Beckmann.

Noi lucrari de infrastructura sunt planificate ca parte a Programului Trans-European pentru Transport  la Uniunii Europene, cu scopul de a elimina obstacolele pentru navigatie. Modificarile ar putea afecta statutul ecologic al ecosistemelor acvatice, de-a lungul a mai bine de 1000 km, lungimea Dunarii Inferioare. In plus, exista planuri pentru noi hidrocentrale cu o capacitate de mii de megawatti, pentru anii urmatori, ceea ce va afecta calitatea si cantitatea apelor, dar si serviciile de mediu  furnizate de ecosistemele acvatice.

Fezabilitatea proiectelor pentru hidrocentrale si navigatie se bazeaza pe calcule ce au la baza niveluri de apa predictibile, in timp ce schimbarile climatice aduc un grad mare de incertitudine in cazul predictibilitatii unor astfel de evenimente extreme, ceea ce implica riscuri economice”, declara Irene Lucius, Coordonator Politici in cadrul WWF Programul Dunare Carpati.

WWF pledeaza pentru solutii care au la baza serviciile de mediu generate de ecosisteme naturale si care au un grad ridicat de adaptabilitate la scenarii diferite, intarind astfel rezilienta la modificari extreme si mediu instabil”, a incheiat Lucius.