Este nevoie de ordin de protectie de urgenta emis de indata la constatarea violentei domestice

0

O victima a violentei domestice nu apeleaza intotdeauna la politie cind este batuta. Statisticile serviciilor in domeniu sugereaza acest lucru. Nu stim proportia exacta a celor care apeleaza la 112 in cazul unei agresiuni. Datele generale cu privire la violenta domestica, la numarul victimelor si la numarul celor care apeleaza la servicii in Romania este, in continuare, necunoscut. Aceasta si pentru ca o victima incearca de mai multe ori sa iasa dintr-o relatie abuziva si revine din cauza amenintarilor agresorului, din cauza copiilor, din cauza presiunii sociale.

Ce stim? De exemplu numarul total de cazuri de violenta domestica sub diversele ei forme dar numai cele care ajung in instanta (fapte de violenta ce au avut loc in familie 1.938 de inculpati , respectiv 3.3% din totalul celor trimisi in judecata – din Raportul Ministerului Public, 2015).

Dar mai stim o alta cifra care ar trebui sa ne ingrijoreze, ba chiar sa ne sperie. Numarul total al omorurilor in 2015 in Romania a fost de 395 (in acelasi Raport al Ministerul Public pentru anul 2015). Din 395 de omoruri, 108 au avut loc in familie. Adica 27% din total. Cu alte cuvinte, daca rata violentelor in familii este relativ mica la nivel national, rata omorurilor este uriasa.

Un principiu etic ne spune ca o singura victima, un singur omor, este prea mult. Pot fi scazute aceste cifre?

Reteaua pentru prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor, organizatiile membre, fac advocacy pentru introducerea ordinului de protectie de urgenta emis de politist in situatiile de urgenta incepind din anul 2010. In modificarile la legea pentru prevenirea si combatera violentei in familie organizatiile non-guvernamentale au propus introducerea unei astfel de masuri dar propunerea a fost respinsa.

Conventia de la Istanbul, in vigoare in Romania din 1 septembrie 2016, prevede la Articolul 52 – Ordine de interdictie de urgenta: „Partile vor lua masurile legislative sau alte masuri necesare pentru a asigura faptul ca autoritatilor competente le este acordata puterea de a dispune, in situatii de pericol imediat, ca un autor al violentei domestice sa paraseasca domiciliul victimei sau al persoanei la risc pentru o perioada de timp suficienta si de a-i interzice agresorului sa intre in domiciliu sau sa contacteze victima sau persoana la risc. Masurile adoptate conform prezentului articol vor da prioritate sigurantei victimelor sau celei a persoanelor la risc.”

Ce inseamna riscul? In cele mai multe relatii de violenta domestica bazate pe controlul victimei de catre agresor (unde te duci, cu cine, de ce ai intirziat, pe ce cheltui banii, eu tin banii, eu hotarasc, nu esti buna/bun de nimic, nu-ti cer decit sa ai grija de mine, de copii si de casa, etc….) agresiunea este consecinta imediata a faptului ca victima nu respecta autoritatea agresorului. Orice contestare a autoritatii trebuie pedepsita imediat. Cind victima apeleaza la 112 sau apeleaza la ajutorul unor institutii sunt forme absolute de sfidare a puterii din familie sau cuplu. Studiile ne arata ca orele de imediat dupa interventia echipajului de politie la domiciliu sunt cele mai periculoase si ca, atunci cind agresorul si victima ramin impreuna in casa dupa plecarea autoritatilor de cele mai multe ori agresiunea se repeta, mult mai grav. A doua oara victima nu mai are curajul sa apeleze la fortele de ordine. Intr-un caz petrecut la Alba Iulia in 2015 victima s-a refugiat la rude dupa interventia politiei dar agresorul a venit dupa ea si i-a provocat raniri de extrema gravitate. Aceste raniri, au justificat, in sfirsit, retinerea gresorului.

Codul Penal roman prevede ca agresorul poate fi arestat numai daca victima are nevoie peste 90 de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare. Numai in aceasta situatie actiunea penala se pune in miscare din oficiu, adica de reprezentantii statului. Sub 90 de zile de ingrijiri medicale daca victima nu doreste sa faca plingere impotriva agresorului, acesta nu sufera nci un fel de consecinta.

Ordinul de protectie pentru victimele violentei domestice in vigoare in prezent prevede urmatoarele: cererea de emitere a ordinului de protectie trebuie depusa de victima sau de reprezentantii sai, cererea trebuie insotita de probe si/sau de martori iar judecarea se face in regim de urgenta. Aceasta prevederea vaga a dus la o durata a judecarii cererilor de ordine de protectie de 33, 30 si 34 de zile (medii nationale pe anii 2013, 2014 si 2015). Din decembrie 2015 a intrat in vigoare prin din Legea nr. 351/2015 o prevedere care spune ca judecarea trebuie facuta in maximum 72 de ore de la inregistrarea dosarului. Vom vedea din datele culese pentru primele luni ale anului 2016 care este rezultatul dar din experienta furnizorilor de servicii durata a scazut semnificativ. Ordinul de protectie poate obliga agresorul sa pastreze o anumita distanta fata de victima, sa paraseasca domiciliul comun (evacuare pe durata de pina la 6 luni), sa predea armele, sa acopere anumite cheltuieli ale victimei.

Problema riscului ramine prezenta si grava pentru acel interval de timp dintre agresiune, eventual sosirea echipajului de politie si momentul in care victima are probele si poate depune la instanta cererea de emitere a unui ordin de protectie. In acest interval de timp ea nu este protejata in nici un fel. Posibilele refugii sunt foarte putine. In 13 judete din tara nu exista adaposturi pentru victimele violentei domestice, in 2013 existau aproximativ 280 paturi in total la nivel national pentru victime si copiii lor (Studiu exploratoriu al Retelei pentru prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor, 2013). Aceasta in conditiile in care numarul de plingeri prealabile depuse de victime depaseste cinci mii pe an iar numarul de de inculpati trimisi in judecata in 2015 conform raportului Ministerului Public a fost de 1.938. Rezulta ca nu exista a capacitate reala de a oferi adapost victimelor violentei domestice.

Am cules informatii de la un numar de 6 furnizori de servicii privati din orasele: Brasov, Cluj, Iasi, Sibiu si Bucuresti cu privire la modul in care victimele pot face si depune la instanta o cerere de emitere a unui ordin de protectie si a numarului de zile in care reusesc sa faca acest lucru. Cele mai multe cazuri sunt din 2015 si prima jumatate a anului 2016.

Pe baza informatei culese de la furnizorii de servicii am estimat numarul de zile in care victima nu are alta alternativa decit sa stea in locuinta cu agresorul.

1. Furnizorii de servicii private solicitati nu au o evidenta, pentru cazurile lor, a numarului de zile care s-au scurs de la apelul la 112 pina cind victima se duce la laboratorul de medicina legala (prima si cea mai importanta proba pentru ordinul de protectie). Multe victime solicita certificatul medico-legal dupa o agresiune chiar daca nu au chemat politia. Ca urmare pentru aceasta prima faza facem urmatoarea estimare:

Daca victima stie ce trebuie sa faca, ea poate merge imediat dupa episodul violent la urgenta pentru ingrijiri. De aici va primi documentul care o va ajuta sa obtina certificatul medico-legal. Obstacolele sunt:
– Violenta agresorului care de cele mai multe ori nu vrea sa o lase pe victima sa plece din casa, lipsa banilor de transport (mai ales daca evenimentul se petrece seara sau noaptea). Victima poate astepta perioada in care agresorul lipseste de acasa si sa plece pe ascuns la urgenta.

– Distanta pina la unitatea de urgente si lipsa banilor de transport, daca vitima locuieste in mediul rural
Daca victima nu este informata cu privire la drepturile sale si cu privire la demersurile pe care poate sa le faca apeleaza mai intii la politie sau merge la spital, mai ales daca violenta fizica a fost semnificativ de grava. Aici poate primi informatii (nu avem confirmarea faptului ca la fiecare sectie de politie si la fiecare unitate de primiri urgente se intimpla acest lucru) dar nu va primi consiliere si fara consiliere abilitatea ei de a urma un traseu clar, simplu si eficient este foarte redusa.

In concluzie pentru prima etapa pot trece intre 24 de ore si 2-3 zile. Pentru urmatoarele etape ne bazam pe informatia de la funrizori.

2. Victima obtine certificatul medico-legal intr-un interval de la citeva ore (in aceeasi zi) pina la zece zile (in Bucuresti, dar cazurile in care dureaza atit de mult sunt rare si se explica prin necesitatea unor investigatii suplimentare). Certificatul se obtine pe baza unui formular de cerere completat de ea, a copiilor dupa actele de identitate ale ei si/sau ale copiilor, a documetelor de la unitatile medicale (urgente, medic de familie) si a consultatiei. Taxa se plateste la inceput, in valoare de 38 de lei (exista variatii in teritoriu). Unitatile de medicina legala functioneaza de luni pina vineri, de aceea uneori trec inca 2-3 zile pina cind victima ajunge sa solicite certificatul. In total putem estima pentru obtinerea certificatului medico-legal un interval de minimum 24 de ore (cind victima este in orasul resedinta de judet unde se afla unitatea de medicina legala, cind are bani, cind poate pleca si se poate intoarce acasa fara piedici din partea agresorului, cind are actele de identitate sau copii dupa acte) si 5-6 zile, posibil in Bucuresti sa fie si mai mare intervalul. Cele mai mari piedici par sa le intimpine victimele din mediul rural, avind in vedere distanta fata de unitatile de urgente si de medicina legala.

3. Este folositor victimei in instanta sa faca dovada ca are depusa o plingere prealabila impotriva agresorului. Depunerea plingerii cu numar de inregistrare dureaza, in mod normal, o zi. Dar este posibil ca si aici sa se inregistreze intirzieri, ca de exemplu in situatia cind lucratorul de politie insista ca victima sa se mai gindeasca si sa fie sigura ca doreste ca tatal copiilor sa aiba un dosar penal.

4. Odata ce victima are principala dovada a violentei, respectiv certificatul medico-legal, si dovada ca a depus o plingere prealabila, trebuie sa completeze cererea de emmitere a unui ordin de protectie si sa depuna dosarul la instanta. Aceasta operatie se poate realiza intr-o zi.

5. De la inscrierea dosarului trebuie sa treaca cel mult 72 de ore pina la judecare. Daca cererea este intocmita bine si probele sunt considerate clare, este posibil ca cererea sa fie judecata in ziua in care a fost depusa. Daca sunt probleme atunci judecarea dureaza 2 – 5 zile dar au fost raportate si cazuri de procese cu durata de 2 saptamini.

In concluzie in cel mai bun caz victima ramine impreuna cu agresorul 8 zile, cu urmatoarele conditii: -Locuieste intr-un oras resedinta de judet unde se afla o unitate de medicina legala – Are bani de transport – Are actele de identitate (agresorul nu i le-a retinut) sau copii dupa acte

– Stie pas cu pas ce trebuie sa faca

La sfirsitul celor 8 zile daca judecatorul a emis un ordin de protectie trebuie sa apeleze imediat la un politist pentru punerea in executare a ordinului. Abia in acest moment politia are, conform legii, competensa sa separe victima de agresor si sa supravegheze respectarea masurilor din ordinul de protectie. Prin ordinul de protectie agresorului i se pune in vedere sa nu se apropie de victima (se precizeaza distanta minima) sau chiar este evacuat din locuinta comuna.

Dar daca victima nu indeplineste conditiile de mai sus sunt sanse foarte mari ca intervalul dintre momentul agresiunii si momentul obtinerii ordinului de protectie sa fie de 14 pina la 30 de zile.

In acest timp agresorul poate sa o convinga pe victima, fie cu promisiuni, fie cu amenintari, sa isi retraga toate actiunile, poate sa o agreseze din nou si, daca victima nu renunta, poate sa o omoare.