Initiativele de reglementare a economiei sociale – observatii despre Romania

0

Conceptul de economie sociala inglobeaza o varietate de organizatii, atat traditionale – precum cooperativele, casele de ajutor reciproc, institutiile de micro-creditare, asociatiile si fundatiile, cat si avand noi forme de organizare, precum intreprinderile sociale sau companiile de interes comunitar.

Interesul de cercetare al acestora se afla in Romania inca la inceput, fiind resuscitat in ultimii ani in mare parte in cadrul componentelor de cercetare ale proiectelor finantate prin Programul Operational Sectorial pentru dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) Domeniu Major de Interventie 6.1, dedicat Economiei Sociale. Totodata, date fiind resursele publice importante acordate (deocamdata numai prin acest program finantat in mare parte din Fondul Social European), s-a facut simtita nevoia unei reglementari speciale a domeniului si in Romania care, din pacate, nu a fost precedata de o clarificare conceptuala si de o analiza empirica consistenta a domeniului; poate si din aceasta cauza, una din initiativele legislative prezentate mai jos contine confuzii terminologice inacceptabile si, desigur, regretabile.

Pe de alta parte trebuie mentionat ca dezbaterea academica europeana si din SUA este de data recenta (initiata in mod consistent la inceputul anilor 90) si lasa loc adesea unor interpretari largi in ceea ce priveste noile modele organizationale ce  si-au facut aparitia in sfera de actiune a economiei sociale. Este vorba in principal despre intreprinderea sociala si antreprenoriatul social.

Dezbaterea europeana face referire in principal la intreprinderile sociale care actioneaza in sectoare de interes comunitar si care se disting printr-o abordare diferita a modului de organizare a activitatilor economice, acestea fiind „afaceri cu obiective primare sociale al caror profit este mai degraba reinvestit in scopul dezvoltarii afacerii sau in interesul comunitatii decat canalizat spre nevoile de maximizare a profitului pentru actionari sau proprietari”. Prin urmare, intreprinderile sociale se disting de intreprinderile capitaliste prin urmarirea unui scop social, indeplinirea unei constrangeri de non-distributivitate partiala sau totala a profitului si prin faptul ca drepturile de proprietate si puterea de control asupra intreprinderii revin altor actori decat investitorii, avand un model de guvernanta participativa. In Romania, entitatile care se apropie cel mai mult de „tipul ideal” al intreprinderii sociale sunt in principal asociatiile si fundatiile (organizatiile neguvernamentale) ce desfasoara in mod continuu activitati economice de furnizare servicii sau productie de bunuri in domeniul principal de activitate sau in domenii conexe. Cadrul de reglementare al asociatiilor si fundatiilor (OG26/2000) permite acestor entitati desfasurarea de activitati economice in conditiile unei constrangeri totale a nedistributivitatii profitului; desi legea nu distinge clar intre activitatile economice si non-economice si nu face referire la obligativitatea de a include cat mai multi constituenti in procesul de guvernare si la obligativitatea de a prezenta rapoarte sociale transparente, trebuie sa mentionam ca aceasta lege constituie un cadru de referinta indispensabil  prin care intreprinderile sociale pot fi identificate si clasificate.

Antreprenoriatul social pe de alta parte, este un concept dezbatut cu precadere in mediile academice din SUA. Conform acestei abordari, intreprinderea sociala este orice intreprindere care poate fi integrata intr-un spectru larg al ponderii scopului social fata de scopul economic de obtinere a profitului, care porneste de la organizatii non-profit, care deruleaza activitati economice in domeniul strict al misiunii lor, organizatii hibride care combina scopurile sociale si de afaceri, pana la firme avand ca scop profitul ce se implica in activitati sociale benefice cum ar fi filantropia corporatista si responsabilitatea sociala a companiei.

In acest moment in Romania se dezbat doua proiecte de lege aflate in diverse stadii ale procesului legislativ care sunt reflectari ale celor doua mari abordari existente la ora actuala in mediul american si cel european.

Proiectul  legii cadru privind economia sociala al MMSS

Ministerul Muncii, prin consultantii sai BBI a initiat un grup de lucru pentru a elabora un proiect de lege si o strategie pentru dezvoltarea economiei sociale. S-a reusit organizarea unui dialog structurat pe aceasta tema, proiectul de lege reprezentand in acest moment o buna baza de pornire. S-a formulat optiunea strategica pentru un proces de „certificare” ca intreprindere sociala („open form law”) ceea ce va permite oricarei forme juridice actuale sa se poata certifica fara a-si modifica statutul juridic sau a trece printr-un nou proces de inregistrare juridica. De asemenea s-a incercat si definirea cadrului de politica publica sectoriala avut in vedere – si anume integrarea in munca a persoanelor defavorizate si, intr-o masura mai mica a furnizorilor de servicii sociale.

Din pacate, procesul de dezbatere prin care a fost elaborat proiectul nu a beneficiat si de prezenta autoritatilor administratiei publice centrale, mai ales cele din domeniul ocuparii fortei de munca, a asistentei sociale, a celor responsabile de problematica persoanei cu handicap sau cele care reglementeaza atelierele protejate. Poate si de aceea, si din cauza perioadei de austeritate bugetara, masurile specifice in favoarea dezvoltarii intreprinderilor sociale sunt insuficiente sau neclare. De asemenea mecanismele de implementare a legii de catre administratia publica centrala sunt prea ambitioase, dau administratiei atributii care ar trebui sa revina organizatiilor economiei sociale, cum ar fi formarea, ducand la un exces administrativ si posibil, risipa de resurse publice. In acest domeniu administratia publica trebuie sa joace in primul rand un rol de certificare, si aceasta in conditiile existentei unor masuri substantiale de sprijin.

Proiectul Legii Antreprenorului Social (L204/2011) initiat de parlamentarul PSD Iulian Iancu

Proiectul in care este reglementat conceptul de antreprenor social, adoptat in 16 Mai 2011 de catre Senatul Romaniei, a starnit protestele sectorului neguvernamental. Legea, atat in forma data de catre initiator, cat si in forma adoptata de catre Senat este in contradictie cu toate principiile europene in domeniul economiei sociale si poate aduce grave deservicii beneficiarilor finali ai economiei sociale, persoanele defavorizate. Legea a fost votata de Senat in pofida avizelor negative ale Comisiilor Permanente si ale Consiliului Legislativ si se afla in acest moment in Camera, dezbaterile urmand a fi reluate in toamna. Printre aspectele contestate de catre FDSC in aceasta lege, mentionam urmatoarele:

1. Initiativa porneste, conform expunerii de motive, de la premisa falsa ca actorii economiei sociale nu exista in Romania si ca este nevoie de infiintarea lor prin aceasta lege.

Conform datelor Institutului National de Statistica si al rapoartelor europene, in domeniul economiei sociale in Romania functioneaza aproximativ 2000 de cooperative, 3000 de case de ajutor reciproc ale salariatilor si pensionarilor si alte 20.000 de organizatii neguvernamentale active in toate domeniile economiei nationale. Dintre acestea peste 3000 de organizatii realizeaza activitati economice constante si sunt deci intreprinderi sociale, multe au creat ateliere sau unitati protejate pentru incadrarea in munca a persoanelor cu handicap si aproximativ  2000 furnizeaza servicii sociale si de ocupare, inclusiv integrare in munca a persoanelor defavorizate din Romania. ONG-urile sunt aproape singurele entitati din Romania care ofera servicii de ocupare persoanelor cu handicap.

2. Articolul 3 din lege include in definitia antreprenorului social statul si corporatiile multinationale/nationale si recunoaste numai actorii economiei sociale (asociatii, fundatii, cooperative, etc) care au in obiect de activitate actiuni de antreprenoriat social sau doresc sa se implice in acestea in calitate de parteneri ai statului sau companiilor. Aceasta definitie este in totala contradictie cu recomandarile din Rezolutia Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la economia sociala (2008/2250(INI)) care precizeaza:

– economia sociala s-a dezvoltat din anumite forme de organizare si/sau juridice ale intreprinderilor, cum ar fi cooperativele, societatile mutuale, asociatiile, intreprinderile si organizatiile sociale, fundatiile si alte forme existente in fiecare stat membru;

– reaminteste ca diversitatea formelor de intreprinderi este recunoscuta in Tratatul CE,  precum si prin adoptarea statutului societatii cooperative europene;

3. Initiativa confunda antreprenoriatul social cu responsabilitatea sociala a companiilor

Antreprenoriatul social si responsabilitatea sociala corporatista sunt doua domenii distincte

Antreprenoriatul social presupune realizarea unor scopuri sociale prin activitati economice in timp ce responsabilitatea sociala a companiilor face parte din strategia de promovare a afacerii acestora, companiile urmarind in principal scopul realizarii profitului. A pune semnul de egalitate intre ele dovedeste ignorarea definitiilor si conceptelor celor mai elementare folosite in mediul de afaceri din lumea civilizata.

Speram ca toamna anului 2011 va aduce mai multa limpezime in dezbaterile privind cadrul legal al intreprinderii sociale. Proiectele de lege vor fi dezbatute cu specialisti si reprezentanti ai organizatiilor economiei sociale in cadrul Conferintei Nationale a Economiei Sociale care va avea loc la Bucuresti in cadrul ONGFest Targul Economiei Sociale in perioada 9-11 septembrie 2011. In cadrul Conferintei, FDSC va lansa primul studiu al noului Institut al  Economiei Sociale infiintat de Fundatie, Atlasul economiei sociale din Romania 2011 si trei rapoarte preliminare asupra cooperatiei, organizatiilor din mediul rural (ale producatorilor agricoli si obsti)  si caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor si salariatilor din Romania, realizate de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV), partener al FDSC in cadrul proiectului Prometeus.  Studiile sunt realizate in cooperare cu Institul European pentru Cercetarea Cooperativelor si Intreprinderilor Sociale (EURICSE) din Trento, unul din cele mai prestigioase centre de cercetare in domeniu din lume.

Stefan Constantinescu si Ancuta Vamesu

Sursa: cogitus.ro