Raport Soros Romania: Redobandirea cetateniei romane: o politica ce capata viziune?

0

Fundatia Soros Romania a publicat raportul „Redobandirea cetateniei romane: o politica ce capata viziune?”, prin care continua activitatea de monitorizare a politicilor publice in domeniul redobandirii cetateniei romane de catre persoanele din teritoriile pierdute dupa al doilea razboi mondial.

Tema cetateniei este urmarita in principal din perspectiva drepturilor fundamentale. Romania recunoaste cetatenia prin nastere si Constitutia prevede expres ca aceasta nu poate fi retrasa. Deposedarea abuziva de cetatenie a unui numar mare de romani este o nedreptate istorica ce trebuie indreptata. De asemenea, din perspectiva bunei guvernari, Fundatia Soros monitorizeaza felul in care statul roman reuseste sau nu sa implementeze o masura asupra careia exista un rar consens politic. Nu in ultimul rand, este vorba de o tema foarte actuala in plan european din perspectiva posibilitatii ca noii cetateni sa emigreze in alte tari membre UE.

Raportul constata stabilizarea legislatiei in domeniul acordarii si redobandirii cetateniei romane. Modificarile operate in legislatie in 2009-2010 au avut rolul de a stabiliza textul legii si indica o maturizare, conceptualizare si cristalizare a politicii de redobandire a cetateniei romane, care confera, in definitiv, o viziune de ansamblu a statului roman in acest domeniu.

Modificarile mai recente au avut rolul de a eficientiza procedurile administrative. Ca urmare a acestor schimbari, procedura de redobandire a cetateniei s-a imbunatatit vizibil. Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC) functioneaza mai eficient si mai transparent, insa este in continuare afectata de lipsa de personal.

Persista probleme administrative majore. Solicitarea cazierului romanesc pare desprinsa dintr-o piesa absurda: petentul merge, pe timpul si cheltuiala lui, la un ghiseu al statului roman sa ridice o hartie pe care o duce la alt ghiseu al statului. Transcrierea actelor, dupa depunerea juramantului, poate dura nepermis de mult. O persoana care se inregistreaza azi la Primaria Sectorului 1 este programata pentru anul 2016. Pare ca statul doreste ca primul contact al noilor cetateni cu birocratia sa fie unul de neuitat.

Actualizarea datelor statistice la 31 decembrie 2012 arata ca numarul de dosare solutionate a crescut, dar ritmul de depunere a cererilor scade in 2012, dupa un maxim istoric in 2011. Astfel:

Numarul total de dosare de solicitare a cetateniei solutionate intre 1991 si 2012 inclusiv este de 323.049 , iar practica actuala sugereaza ca este vorba aproape in totalitate de raspunsuri pozitive (prin dosare solutionate se intelege dosare care au primit o decizie finala, fie pozitiva, de acordare a cetateniei, fie negativa, de respingere a acordarii acestei cetatenii).

Numarul total de cereri inregistrate, pana la sfarsitul lui 2012, este de 449.783, ceea ce inseamna ca mai sunt inca aproximativ 125.000 de dosare ce isi asteapta raspunsul. Totusi, in 2012 s-a inregistrat primul an de scadere a numarului de cereri depuse anual, de la 100.845 in 2011 la 87.015.

O noutate asupra careia atrage atentia prezentul studiu priveste copiii minori. Astfel, un dosar poate sa includa pe langa adultul care a facut cererea si unul sau mai multi copii minori. Din pacate, ANC nu tine registre separate pentru copiii minori, astfel ca nu se poate calcula cu exactitate numarul total de noi cetateni. Este insa firesc sa presupunem ca cel putin o parte dintre beneficiarii adulti au si copii minori (minim un sfert, daca se respecta distributiile demografice).

Luand in considerare potentialele raspunsuri negative si chestiunea minorilor, Fundatia Soros estimeaza ca numarul total de persoane (adulti si minori) care au redobandit cetatenia romana dupa 1991 este de aproximativ 400.000 persoane, la care se adauga un potential de 150.000 doar din dosarele deja inregistrate.

Ar fi insa o eroare sa credem se creada – asa cum sugereaza o parte a presei occidentale – ca aceste persoane se grabesc sa emigreze. Cei mai multi solicitanti depun juramantul de onoare la Ambasada de la Chisinau sau la consulatele din Balti si Cahul, lucru care de fapt inseamna ca isi vor pastra cel mai probabil resedinta in Republica Moldova. Doar cei care isi doresc stabilirea resedintei in Romania pot depune juramantul la sediul ANC din Bucuresti. Or, numarul acestora este de doar 5.063 in 2011 si 2.671 in 2012. Mai mult, datele arata ca foarte probabil fluxul de petenti s-a mutat la consulatele Romaniei din Republica Moldova, unde se inregistreaza o crestere a numarului de dosare inregistrate. Fundatia Soros isi propune sa il studieze in detaliu in perioada urmatoare procedura de depunere a dosarelor la consultate.

Raportul poate fi accesat aici.

follow_stiriong-1816453