StiriONG – Consultantii acuza schimbarea din mers si pe spranceana a regulilor de finantare europeana

0

articol din “ACTUALITATEA”

Circularele date pe ultima suta de metri decid ce proiecte primesc punctaj mai mare

Desi gradul de absorbtie al fondurilor europene este extrem de redus, exista masuri care suscita un interes imens si se depun proiecte care depasesc cu mult valoarea sumelor alocate. In aceste conditii, pentru a se putea face o departajare, apar tot felul de circulare prin care sunt depunctate anumite proiecte in functie de interes, sustin consultantii pe fonduri europene. De altfel, acestia se plang ca schimbarea regulilor din mers este o obisnuinta.

„Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale”, cunoscuta ca Masura 3.2.2 pentru proiecte cu fonduri euro­pene, a avut un succes foarte mare in randul comunitatilor. Prin urmare, au fost depuse aproximativ 1.700 de proiecte, ce depasesc cu mult valoarea fondurilor alocate, de 1,54 miliarde de euro, bani care ajung pentru vreo 300 de proiecte.

Cum foarte multe din aceste proiecte au indeplinit punctajul necesar pentru obtinerea de finantare, autoritatile au dat o circulara prin care sa fie depunctate acelea care nu detaliau acordurile cu ONG-urile pe com­ponenta sociala si culturala, sustine Dragos Tomoioaga, directorul general al companiei de consultanta pe fonduri euro­pene Progres Advisory.

„Acum se solicita nejustificat detalii suplimentare privind acor­durile cu ONG-urile. S-a dat o circulara la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) privind depunctarea proiectelor care nu au detaliat din prima faza aceste acorduri. Au fost chemati primarii si informati ca vor fi depunctati”, afirma Tomoioaga. Scopul depunctarii este sa nu se depaseasca suma alocata pe o anumita masura, au explicat si alti consultanti pe fonduri europene.

Acestia spun ca pe orice masura autoritatile au prostul obicei sa dea note interne si ca  a devenit o practica schimbarea regulilor in timpul jocului care ii afecteaza si de care nu afla decat cine trebuie. In schimb, depunerea unui proiect costa 100 de milioane de lei, bani pe care cei interesati de finantare europeana ii pierd. „Se schimba regulile si cu doua, trei zile ina­inte de inchiderea sesiunii. Este o lipsa totala de transparenta. Ar trebui sa ne anun­te din timp, ca sa nu pierdem bani aiurea. Autoritatile sunt uneori socate de inven­tivitatea celor care aplica si apar multe circulare in urma carora sa ramana nedepunctate proiectele care trebuie”, au afirmat alte surse din piata.

Punctajul, doar pe tipuri de investitii

Cum pana la mijlocul lunii aprilie se vor da rezultatele pentru ultima sesiune pe Masura 3.2.2, dezamagirea celor care nu vor primi finantare europeana va fi imen­sa. „In mod neoficial, manati de mustrarile de constiinta, evaluatorii de la centrele regionale ii sfatuiesc pe primari sa faca contestatie la decizia pe care o vor afla in zilele urmatoare”, a declarat Tomoioaga.

Pen­tru Masura 3.2.2, in Ghidul Solicitantului nu este specificat nicaieri ca punctajul  pentru o investitie se acorda in functie de detaliile prezentate in alte documente anexate, cum ar fi Studiul de Fezabilitate. Punctajul se acorda doar pentru tipuri de investitii care pot fi declarate eligibile sau nu. Singurele criterii de punctare referitoare la parteneriate au fost: pentru realizarea investitiilor specificate in parte­neriat cu ONG-uri se acorda 7 puncte; pentru realizarea investitiilor fara acord de parteneriat se acorda 5 puncte.

La solici­tarea cotidianului nostru, APDRP a sustinut: „Continutul minim al acordurilor de parteneriat, asa cum a fost prezentat in Ghidul Solicitantului pentru Masura 3.2.2, nu a fost modificat. Acordurile de parteneriat cu ONG-uri sunt analizate de catre expertii APDRP, asa cum au fost pre­zen­tate ca anexa a Cererii de Finantare.

In pro­cesul de analiza a Studiului de Fezabilitate (SF) sau a Memoriului Justificativ (MJ) se verifica daca in descrierea imple­mentarii si functionarii investitiei sunt incluse conditiile prevazute in acordurile de parteneriat. (Cap. A, pct. 2, lit. c din SF si MJ).” De cealalta parte, consultantul pe fonduri europene sustine ca SF face referire stricta la investitii si nu la acordul de cooperare. Ghidul de finantare nu cere indeplinirea altor conditii, cum este cea de descriere a parteneriatului in SF sau MJ, ci doar aprobarea acordurilor de par­teneriat prin Hotararea Consiliului Local, inclusiv justificarea necesitatii si oportunitatii incheierii acordului de parteneriat, document verificat la depunerea proiectului. Ghidul Solicitantului explica faptul ca „prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie sa demonstreze oportunitatea si necesitatea socio-economica a investitiei.”  Acum insa, aceste acorduri sunt verificate de APDRP din punctul de vedere al continutului si nu doar al existentei si, in plus, se cerea detalierea in studiul de fezabilitate.

Articol preluat integral de pe financiarul.com