StiriONG – Interviu: Doina Crangasu, Director Executiv Confederatia Caritas detaliaza rezultatele raportului “Romanii din Italia intre respingere si acceptare”

0
interviu-doina-crangasu-director-execu-2931t-4282480

In exclusivitate pentru cititorii StiriONG, va prezentam un interviu cu  Doamna Doina Crangasu, Director Executiv Confederatia Caritas Romania, elaborat de Elena Carbunaru, voluntar StiriONG, privind raportul de cercetare “Romanii din Italia intre respingere si acceptare”.

Raportul isi propune sa aduca in atentia autoritatilor din Romania, a organizatiilor societatii civile si a jurnalistilor, problematica emigrantilor romani stabiliti in Italia, lansat de Confederatiile Caritas Romania si Caritas Italiana.

Elena Carbunaru: De ce romanii din Italia?

Doina Crangasu: Italia este tara europeana spre care s-au indreptat cei mai multi romani. Conform datelor (oficiale si neoficiale), Italia este comunitatea cu cel mai mare numar de imigranti (aproximativ 1 mil 250 de mii), stabiliti sau care lucreaza acolo. Dintre tarile comunitatii europene, Italia este preferata de muncitorii romani atat datorita asemanarilor lingvistice, a culturii, cat si a faptului ca piata italiana, in general, nu solicita forta de munca inalt calificata.

E.C: Care au fost motivele pentru care ati ales sa puneti accentul pe romanii din Italia in raport cu criminalitatea?

D.C: Promovarea negativa a romanilor din Italia, in presa italiana in perioada 2007 – 2008, a contribuit in cea mai mare parte la aceasta decizie din dorinta de a obtine o imagine obiectiva a situatiei si un doar pe cea prezentata in presa. Anul 2007 a insemnat pentru Romania integrarea in Uniunea Europeana. Pentru cei mai multi dintre romani, migratia reprezinta a doua speranta legata de sansa ocuparii unui loc de munca mai bine platit. Presa italiana a perceput ca un risc intrarea romanilor in Italia dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Pe fondul faptelor penale ale unora dintre romani,mai exista in randul italienilor sentimentul ca acestia vor veni sa le ia locurile de munca. Putem afirma ca, cel putin in perioada respectiva, la nivelul cetatenilor italieni se intalneste o psihoza, o teama fata de  romani, o stare alimentata de titlurile din ziare.Cu taate acestea, prin raportul “Romanii din Italia: intre respingere si acceptare” Caritas Italiana a facut demersuri obiective prezentand echidistant situatia.

E.C: Care au fost subiectele cu cele mai surprinzatoare rezultate?

D.C: Avand in vedere anii 2007 si 2008 in care presa italiana a desfasurat campanii negative la adresa romanilor, raportul prezinta rezultate surprinzatoare in sensul ca acestia sunt perceputi mult mai pozitiv decat au fost prezentati in presa. Datele statistice care au impresionat sunt legate de perceptiile romanilor stabiliti acolo. In ciuda discriminarilor de la locul de munca, o mare parte dintre romani considera ca sunt avantajati in raport cu sansele profesionale din Romania. Este un rezultat paradoxal, atata timp cat privesc discriminarea ca pe un avantaj in momentul in care se raporteaza la conditiile pe care le-ar fi avut daca ar fi ramas in tara.Comunitatea romaneasca din Italia este una ale carei caracteristici se incadreaza in medie cu o buna proportie a copiilor (18%) si una mai crescuta a femeilor(53,1%) care gasesc locuri de munca in zona asistentei pentru familii, a persoanelor in varsta si a bolnavilor. Romanii au facut din munca pivotul lor de integrare. Desi, situatia un este considerata optima, romanii au o filosofie de viata care ii face sa se declare multumiti, observandu-se o tendinta catre stabilirea lor in Italia, fapt reflectat de numarul de nasteri si de reintregirile familiale.Cresterea numarului muncitorilor romani inregistrati a fost exceptionala, triplandu-se intre 2005 si 2008. Apogeul a fost reprezentat de anul integrarii Romaniei in UE cand s-a asistat la o dublare a numarului de romani care lucreaza in Italia. Un exemplu este dat de cresterea numarului barbatilor romani (53,2% in 2008), multi dintre ei benefciind de plasare in sectorul constructiilor.Un alt rezultat surprinzator a fost ca la jumatatea anului 2009, romanii reprezentau cel de-al doilea grup de intrepreinzatori romani din Italia, in anul 2007 asistand la o inregistare record de 9000 de firme, situatie care s-a repetat si in 2008. Vocatia de antreprenori a romanilor reprezinta mai degraba un raspuns la oportunitatile precare de mobilitate socio-economica oferite de piata muncii. Se ajunge la o activitate proprie numai dupa cativa ani de munca ca angajati in interiorul unei firme italiene, valorificand economiile acumulate, de obicei fara a se recurge la imprumuturi.

E.C: Care este situatia Romaniei avand in vedere migratia din ultimele doua decenii?

D.C: Migratia fortei de munca din Romania catre alte state ale Uniunii Europene are atat efecte pozitive cat si negative.

Trebuie mentionat faptul ca Romania castiga ca imagine in urma procesului migrator. In acelasi timp trebuie sa avem in vedere acea parte a romanilor care reusesc sa se integreze si care contribuie eficient la economia statelor in care decid sa lucreze. Ne confruntam cu o migratie a fortei de munca specializata ceea ce inseamna o pierdere pentru Romania si totodata o scadere a bazei de recrutare a oamenilor calificati.Un alt dezavantaj pentru Romania il reprezinta alegerea persoanelor de a munci in afara granitelor, astfel contribuind la sistemul social al tarilor respective. In ceea ce priveste migratia in Italia, Romania are de castigat in ideea in care cetatenii care aleg sa munceasca acolo trimit sume importante de bani membrilor de familie ramasi in tara.Intr-un plin proces de globalizare si schimbare culturala, migratia fortei de munca este  un fenomen normal, insa politicile de motivare si stimulare a persoanelor competente si supracalificate trebuie sa reprezinte o prioritate pentru statul roman. Faptul ca statul investeste sume importante de bani in educatie ar trebui sa aiba si o anumita eficienta. ”Este libertatea noastra de a alege unde sa lucram, dar este responsabilitatea statului de a motiva competentele sa ramana si sa contribuie la dezvoltarea Romaniei”

E.C: Ati avut ocazia sa colaborati cu autoritati din Romania sau Italia? 

D.C: In realizarea raportului au participat autoritati din Italia si anume Institutul National de Statistica, autoritati care se ocupa de protectia copilului si autoritati care au pe agenda lor situatia imigrantilor. A fost o colaborare mai degraba in sensul de colectare de date, insa aceasta reprezinta si un punct de plecare pentru formularea unor recomandari de imbunatatire a politicilor de migratie. In ceea ce priveste colaborarea cu autoritatile din Romania, au fost consultate rapoarte oficiale si rapoarte ale Ministerului Muncii, dar nu a fost o colaborare in sensul de a dezvolta un plan de interventie referitor la ameliorarea situatiei. La nivelul guvernelor celor doua state cu siguranta au existat colaborari, dar Caritas Italiana si Caritas Romania nu au fost implicate.

Referitor la integrarea romanilor in Italia, una dintre dorintele italienilor este aceea de a cunoaste mai bine cultura romaneasca, obiceiurile romanesti, participarea la festivaluri pentru a identifica acele elemente comune din istoria celor doua popoare.

E.C: Ce instrumente de cercetare ati folosit?

D.C: Cercetarea fost realizata de catre o echipa mixta de sociologie formata din cetateni  italieni si romani, in perioada 2007 – 2009. Au folosit ca instrumente: interviul, aplicarea de chestionare atat imigrantilor romani cat si cetatenilor italieni care au lucrat si interactionat cu romani, si analiza de date statistice cuprinse in rapoarte ale institutelor de statistica din Italia si Romania, dar si statistici oficiale publicate de autoritati. Un loc aparte in aceasta cercetare l-a avut analiza a peste 900 de articole despre romani aparute in presa italiana.

E.C: Puteti sintetiza in cateva cuvinte concluziile raportului de cercetare?

D.C: Majoritatea romanilor care aleg solutia emigrarii au varste cuprinse intre 22 si 44 ani, trei sferturi dintre ei avand o calificare profesionala in urma absolvirii unui liceu, iar un sfert fiind absolventi de facultate. Retinem faptul ca in multe cazuri, odata ajunsi in strainatate romanii s-au vazut in situatia de  a lucra in domenii mult sub nivelul lor de formare profesioanla.Migratia dinspre Romania spre Italia poate reprezenta o resursa importanta atat pentru tara de origine cat si pentru tara gazda, constituindu-se intr-o parghie pentru somajul intelectual, oferind romanilor posibilitatea unor venituri care sa le permita reintoarecerea in tara in conditii economice mai bune. Totusi, raportul aduce in prim plan optiunea romanilor calificati din Italia de a se stabili pe termen lung in tara de adoptie (doar 4,3% din romanii chestionati intentioneaza sa se intoarca in Romania in urmatorii 3 ani).In ceea ce priveste actele de delincventa, raportul releva ca infractionalitatea  imigrantilor romani din Italia este un aspect partial al realitatii complexe si ca romanii nu sunt doar autori ci si victime ale infractiunilor. Trebuie admis ca de multe ori s-a exagerat si continua sa se exagereze comportamentele deviante ale romanilor din Italia.Desi, numarul imigrantilor romani din Italia este foarte ridicat, asistam la o temperare a fluxurilor, la o normalizare. Astfel, fluxurile temporare tind sa se transforme in fluxuri permanente. In fata unor persepctive de normalizare, integrarea romanilor in Italia si depasirea stigmatului care a marcat aceasta colectivitate ramane un proces deschis atata timp cat imigrantii romani continua sa fie legati prin munca de Italia si traditiile sale.