StiriONG – Oana Preda: „Oamenii trebuie sa aiba dreptul sa-si spuna opinia despre cum doresc sa se dezvolte cartierul lor”

0

articol din “ACTUALITATEA”

Referendumul privind „Legea Capitalei” la care sunt chemati bucurestenii este in continuare incert, din cauza neintelegerilor dintre partidele politice. Ieri, sedinta Consiliului General al Municipiului Bucuresti nu s-a mai tinut din lipsa de cvorum. La sedinta ar fi trebuit dezbatute propunerile privind modificarea numarului de intrebari si a continutului acestora, precum si mutarea datei de desfasurare a referendumului la 26 iunie, fata de 19 iunie, cat se stabilise initial. Miza politica o reprezinta schimbarea administrativa a Capitalei: bucurestenii trebuie sa raspunda, printre altele, daca vor in continuare sase consilii locale sau unul singur si daca primarii de sector sa fie alesi de CGMB.  Intrebarile sunt insa departe de claritate in conditiile in care nu au fost pana acum in niciun fel explicate cetatenilor. La noi in tara, referendumul este consultativ. Ultimul referendum national a fost cel privind introducerea Parlamentului unicameral, organizat in aceeasi duminica in care a fost votat presedintele (primul tur), modificare ce nu a fost inca legiferata.

Centrul de Resurse pentru Participare Publica (CeRe), alaturi de alte 40 de organizatii non-guvernamentale au cerut autoritatilor, intr-o scrisoare deschisa,  ca organizarea de dezbateri publice privind alternativele de guvernare a Bucureştiului, inaintea referendumului si chiar sa revina asupra deciziei de organizare a referendumului. În lipsa unor dezbateri reale, organizaţiile semnatare sustin ca vor descuraja participarea bucureştenilor la referendum.

Oana Preda, Director executiv CeRe si Florina Presada – Coordonator proiecte, vorbesc despre pozitia Centruluisocietatii civile fata de referendum, care este in continuare una de „nemultumire”.

Daca intrebarile de pe buletinul de vot si  numarul lor vor fi modificate, 4, organizatiile isi mentin nemultumirea referitoare la continutul intrebarilor?

Nemultumirea organizatiilor semnatare ale scrisorii deschise nu tinea exclusiv de calitatea intrebarilor de la referendum, ci si de faptul ca acest referendum nu rezolva nimic in contextul adoptarii unei legi a capitalei. De asemenea, organizarea unui referendum, chiar cu 4 intrebari si care sa aiba legatura cu proiectul de lege propus, in lipsa unei dezbateri publice in care sa se explice implicatiile unui raspuns sau altul, este inoportuna. Nu poti inlocui prin cateva intrebari punctuale un proces consultativ care sa fie onest, extins la toti factorii interesati si transparent. Cuvantul „consultativ” este cheie aici, pentru ca pana la urma referendumul este consultativ si nu obliga Parlamentul, institutia ce va decide pe marginea proiectului de lege, sa aduca amendamente acestuia in urma referendumului. Asadar, ne mentinem pozitia de „nemultumire” cu privire la referendum.

Ati primit raspuns la scrisoarea deschisa de la vreunul dintre reprezentantii Primariei/Primariilor sau din partea politicienilor?

Am primit invitatii la discutie din partea PNL si PDL, nimic din partea PSD sau a celorlalte partide reprezentate in Consiliul General al Municipiului Bucuresti si nu avem nici o reactie din partea Primariei Bucuresti. Invitatiile au venit de la sefii organizatiilor de Bucuresti ale celor doua partide.

Stiti sa fi fost invitata vreo organizatie non-guvernamentala de-a lungul acestui proces de stabilire a referendumului?

Nu avem informatii despre procesul de stabilire a referendumului, am aflat despre el ca urmare a ilustrarii in presa a sedintei Consiliului General a Municipiului Bucuresti din aprilie. Din intalnirile cu partidele rezulta ca acest referendum a fost dorit si cerut de PNL, fara a implica vreo organizatie non-guvernamentala sau fara a se consulta cu cineva pe marginea acestei necesitati. Referendumul a fost si este un instrument in lupta pentru Legea Capitalei si nu a fost luat in serios ca instrument democratic, de implicare a populatiei in decizia publica, cu o informare serioasa in prealabil. Daca aceasta era intentia, se organizau dezbateri publice pe marginea proiectului de lege (in afara celor facute cu public restrans de catre PDL) sau PNL ar fi venit cu o contra-propunere. Pana in momentul de fata, taberele sunt fie pro, fie contra proiectului PDL de lege a capitalei. Nimeni nu a adus in discutie alte variante posibile de administrare a orasului.

Decizia de organizare a referendumul-ului a fost de la bun inceput un scandal intre doua tabere politice, cel putin din perspectiva mediatizarii. Cat de implicati credeti ca au fost cetatenii in decizia de organizare a referendumului?

Nici despre acest lucru nu avem informatii. Ne intrebam cati cetateni stiu exact despre ce e vorba in proiectul de Lege a Capitalei. Se vehiculeaza ideea desfiintarii sectoarelor, ori proiectul de lege in discutie prevede desfiintarea consiliilor locale ale sectoarelor si nu a sectoarelor in sine. Diversi actori politici implicati in aceasta lupta – cu miza electorala, pana la urma – spun ca s-au consultat cu cetatenii prin diverse sondaje de pe blogurile sau site-urile proprii sau de partid. Ori acest lucru iar nu inseamna sa implici in decizia publica cetateanul, este o practica superficiala si care creeaza false asteptari in randul oamenilor. Pentru ca oamenii au impresia ca au fost consultati, ori consultarea se face cu informare si dezbatere cu toti actorii implicati la aceeasi masa. Noi asteptam ca toate partile politice implicate in aceasta lupta sa iasa cu informatii care sa fundamenteze ceea ce cer, fie ca aceste informatii vin de la cetateni fie ca vin de la experti.

Este posibil ca dezbaterea inexistenta sa duca la absenteism?

Sigur. De asemenea, este posibil ca dezbaterea de proasta calitate sa duca la absenteism. Noi avem incredere ca bucurestenii nu se vor lasa manipulati si vor protesta fata de calitatea proasta a discutiilor publice si fata de incercarile politicienilor de a ii folosi pentru propriile interese. Din pacate, pentru referendum nu exista optiunea votului alb, acela prin care oamenii isi manifesta dezamagirea si protestul fata de clasa politica si merg la vot, aratand astfel ca le pasa, dar isi anuleaza votul, aratand astfel ca nu doresc sa legitimeze nici un candidat sau partid politic.

Oricum participarea la vot este din pacate din ce in ce mai scazuta, semn ca cetatenii sunt din ce in ce mai dezamagiti de cei care ii reprezinta. Ca centru de resurse pentru participare publica, noi speram ca absenteismul la vot este macar inlocuit de alte forme de participare, ceva mai directe, ce se pot naste din frustrarea si dezamagirea oamenilor– petitionarea, protestul, responsabilizarea alesilor.

Spre ce domenii/probleme ar trebui sa se indrepte autoritatile, atunci cand aleg sa consulte bucurestenii? Din acest punct de vedere, ce informatii/date va aduc grupurile de organizare comunitara din Bucuresti, pe care le aveti in coordonare?

Exista o multime de teme ce ar trebui supuse consultarii cetatenilor si altora interesati: planurile integrate de dezvoltare urbana sau diferite proiecte pe care le initiaza administratia – cum a fost proiectul Buzesti – Berzei, de exemplu, sau un proiect de amenajare a malurilor raului Dimbovita. Din munca noastra directa cu cetatenii intelegem ca amenajarea diferitelor spatii publice este o tema cu privire la care locuitorii si-ar dori sa-si spuna parerea. Un exemplu recent din munca noastra este amenajarea fostului Cinematograf Favorit, acum o cladire abandonata. Aici, un grup de cetateni, cu ajutorul CeRe, s-a mobilizat si cere primariei transformarea fostului cinematograf intr-un centru cultural deschis comunitatii. Un alt tip de tema foarte potrivita pentru consultari publice este elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale sau de Detaliu. Aceste documente stabilesc care sunt normele de constructie pentru diferite zone sau parcele, stabilesc regimul de inaltime, regimul de ocupare a terenului, etc. Oamenii trebuie sa aiba dreptul sa-si spuna opinia despre cum doresc sa se dezvolte cartierul lor. Serviciile publice sunt un domeniu in care lipsesc cu desavarsire consultarile. Bugetul local, practic documentul care determina prioritatile de investitie, este un document care ar trebui sa plece de la dorintele oamenilor.

Dincolo de aceste exemple foarte concrete, foarte necesara este organizarea de consultari cu experti dar si cu cetateni despre cum ar trebui sa se dezvolte capitala in ansamblu sau cum ar trebui aceasta sa fie administrata.

Posibilele intrebari de pe buletinul de vot:

Sunteti de acord cu desfiintarea consiliilor locale de sector?

Sunteti de acord ca primarii de sector sa fie alesi de CGMB?

Sunteti de acord sa fie consilierii alesi prin vot uninominal?

Sunteti de acord sa existe buget unic la nivelul Capitalei?

Vezi aici scrisoarea organizatiile non-guvernamentale si cine a semnat-o.

Andreea Giuclea